Dosarul 'Ferma Băneasa'. DNA i-a trimis în judecată pe Remus Truică, prinţul Paul şi Dan Andronic

Omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi Dan Andronic au fost trimişi în judecată, alături de alte persoane, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în dosarul ''Ferma Băneasa''.

Procurorii DNA Braşov i-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Remus Truică, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, şi pe prinţul Paul, pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată, şi complicitate la abuz în serviciu.

În dosar au mai fost deferiţi justiţiei, sub control judiciar:

* Dan Andronic, consultant politic şi jurnalist, pentru constituire de grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată

* Marius Andrei Marcovici, administrator al unei firme, pentru constituire de grup infracţional organizat, în forma aderării, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată

* Lucian Claudiu Mateescu, pentru constituire de grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată.

Tot sub control judiciar, au fost trimişi în judecată:

* Gheorghe Sin, la data faptelor secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, în prezent preşedinte al aceleiaşi instituţii, pentru complicitate la abuz în serviciu

* Niculae Dima, la data faptelor secretar al localităţii Snagov şi membru în Comisia locală de fond funciar, pentru abuz în serviciu

* Theodor Chiriac, la data faptelor director tehnic în cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, delegat în funcţia de şef al Direcţiei, pentru abuz în serviciu, în formă continuată, şi participaţie improprie la spălarea banilor

* Nicolae Jecu, la data faptelor prefect al judeţului Ilfov, şi Valentin Delcea - ambii pentru abuz în serviciu

* Nela Păvăloiu, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani.

În stare de libertate vor fi judecaţi în acelaşi dosar:

* Robert Mihăiţă Roşu, partener în cadrul unei case de avocatură, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, în formă continuată, complicitate la spălarea banilor în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave (două fapte)

* Tal Silberstein, om de afaceri israelian, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă în formă continuată şi complicitate la spălarea banilor în formă continuată

* Benyamin Steinmetz, om de afaceri israelian, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă în formă continuată şi complicitate la spălarea banilor în formă continuată

* Moshe Agavi, om de afaceri israelian, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării

* SC Reciplia SRL pentru trafic de influenţă în formă continuată şi spălare a banilor în formă continuată

Apostol Muşat, la data faptelor primar al comunei Snagov, avocata Corina Teodora Dicu, Dragomira Gheorghiţă, Ion Stoian, Caterina Popa şi Gheorghe Olteanu au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave sau pentru complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni, iar Marin Gostin pentru mărturie mincinoasă.

Procurorii anticorupţie au solicitat totodată instanţei luarea măsurii arestării preventive în lipsă a inculpaţilor Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi, pentru o perioadă de 30 de zile, care va curge de la data punerii în executare a mandatelor, având în vedere situaţia de fapt şi împrejurarea că inculpaţii se sustrag judecăţii.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, acuzaţiile aduse inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

"Pe de o parte, inculpatul Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care inculpatul Truică Remus o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Pe de altă parte, inculpatul Truică Remus a prezentat 'afacerea' unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, constituind un grup infracţional, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal", se precizează în comunicat.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpaţii Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu, Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au constituit, începând din noiembrie 2006, un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prinţul Paul, prin oferire de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor şi instituţiilor care deţineau aceste proprietăţi. Inculpaţii Dan Andronic, Marius Andrei Marcovici, Moshe Agavi şi Mateescu Lucian au aderat ulterior la grupul infracţional, primii trei în anul 2007, iar ultimul în 2011.

"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", se menţionează în comunicat.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

"În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/ cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Referitor la activitatea derulată de membrii grupului pentru obţinerea frauduloasă a Pădurii Snagov, procurorii susţin că inculpata Nela Păvăloiu i-a promis prinţului Paul că, prin influenţa avută la nivelul funcţionarilor publici cu atribuţii în retrocedarea pădurii Snagov, îi poate determina să acţioneze conform intereselor acestuia.

"Aceasta a făcut demersuri la Primăria Snagov şi Instituţia Prefectului Ilfov, a redactat cereri, memorii, a pus la dispoziţia funcţionarilor publici înscrisuri şi, prin intermediul primarului Muşat Apostol, cu care are o relaţie apropiată, beneficiind de sprijinul unor persoane din conducerea unor partide politice, şi-a exercitat influenţa asupra funcţionarilor publici din cadrul comisiei locale Snagov şi comisiei judeţene de fond funciar Ilfov, determinându-i să valideze retrocedarea către inculpatul Al României Paul a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, deşi acesta nu a depus cerere în mod valabil, nu a făcut dovada titlului lui Carol al II-lea sau drepturilor sale succesorale după acesta. În schimb, inculpata Păvăloiu Nela urma să primească 30% din valoarea bunului ce urma a fi retrocedat", se menţionează în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, în perioada septembrie - noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere şi o revenire prin care prinţul Paul solicita restituirea a 47 de hectare de pădure. Pe 9 martie 2006 s-a întocmit procesul verbal al comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov, care a constatat că solicitantul îndeplineşte condiţiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru 46,78 de hectare de teren, deşi reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării, întrucât nu exista act de proprietate şi terenul revendicat nu se afla în anexa la Decretul 38/1948.

"Din probatoriu a rezultat că, în realitate, nu a avut loc o şedinţă a comisiei, ci la insistenţele secretarului localităţii, inculpatul Dima Niculae, un funcţionar a semnat anexa 37 (în care se menţionează persoana şi suprafaţa aprobată la retrocedare), care a fost înaintată apoi Comisiei judeţene pentru validare pentru 46,78 ha pădure. Atât procesul verbal, cât şi anexa 37 au fost semnate de primarul Muşat Apostol şi de secretarul Dima Niculae şi înaintate spre validare comisiei judeţene constituite la nivelul Instituţiei Prefectului Ilfov", se precizează în comunicat.

În plus, la dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că prinţul Paul este persoană îndreptăţită, că antecesorul său a deţinut un titlu pe acel teren şi faptul că deţinea pădurea la momentul exproprierii.

"Cu încălcarea dispoziţiilor legale (...), inculpatul Delcea Valentin, în calitate de subprefect al judeţului Ilfov şi membru al comisiei judeţene de fond funciar, a aprobat în comisie şi a semnat apoi hotărârea (...) prin care s-a recunoscut dreptul lui Al României Paul asupra suprafeţei de teren solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea. (...) După emiterea hotărârii de validare, s-a acţionat apoi pentru punerea efectivă în posesie. În acest sens, demersuri au fost făcute cu sprijinul primarului Muşat Apostol, dar şi de inculpatul Truică Remus care a apelat la persoane din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, singura instituţie care putea dispune punerea în posesie", mai susţin procurorii.

Ulterior, pe 26 iunie 2007 şi 15 august 2007, prinţul Paul a fost pus în posesie cu suprafaţa totală de 46,78 hectare de pădure în localitatea Snagov. Din suprafaţa retrocedată, Nela Păvăloiu a primit 78.792 de metri pătraţi.

Nela Păvăloiu, cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită a terenului primit la Snagov, a încheiat în 2008 contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL în numele societăţii sale, Ilko Star SRL, transferând întreaga suprafaţă pe numele unei societăţi comerciale înfiinţate în anul 2015, ca aport la capital. Potrivit procurorilor, respectiva societate este controlată în fapt de inculpată, fiind deţinută şi administrată de fiica sa.

"În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Chiriac Theodor, s-a stabilit că, prin doi intermediari, acesta a disimulat folosul necuvenit, 1.000 mp teren forestier în zona Fundul Sacului, primit ca urmare a exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu, interpunându-i pe cei doi în transferul proprietăţii bunului. Ulterior, la solicitarea lui Chiriac Theodor, terenul a fost vândut, prin aceiaşi intermediari, iar preţul de 50.000 euro a fost încasat de Chiriac Theodor, deşi în act s-a menţionat 5.000 euro", se mai arată în comunicat.

În acest mod, Theodor Chiriac ar fi intrat în posesia efectivă a mitei, determinându-i pe cei implicaţi în tranzacţie să disimuleze, fără vinovăţie, adevărata natură a provenienţei bunului.

"Imediat după intrarea în posesie, deşi a avut cunoştinţă de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoştea dreptul de proprietate al statului român asupra terenului în defavoarea regelui Carol al II-lea), inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate (...) pentru 36,78 ha pe numele inculpatului Al României Paul Philippe. Acţiunea abuzivă a inculpaţilor menţionaţi a avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, care constituie în acelaşi timp şi folos necuvenit pentru Al României Paul Philippe, Truică Remus şi membrii grupului infracţional din care cel din urmă făcea parte", mai susţin procurorii anticorupţie.

Referitor la activitatea derulată pentru obţinerea frauduloasă a Fermei Regale Băneasa, DNA arată că prinţul Paul a depus o notificare pentru această proprietate în anul 2002, fără ca până la preluarea afacerii de către acest grup infracţional să se primească vreun răspuns.

În cursul anului 2008, în urma unei notificări formulate de prinţul Paul având ca obiect ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, directorul institutului i-a determinat pe membrii Consiliului de administraţie să aprobe solicitarea depusă, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Solicitantul, care cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului, a participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia, prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii.

Printr-o decizie din 26 septembrie 2008, consiliul de administraţie a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor legale, restituirea în natură a fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi a fost încheiat şi protocolul de predare-preluare a terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat.

Procurorii au constatat că în primă fază existase opoziţia conducerii institutului faţă de retrocedare, deoarece urma să se renunţe la un teren pe care erau desfăşurate activităţi de cercetare. Cu toate acestea, la data de 29 iulie 2008, secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, Gheorghe Sin, învestit cu soluţionarea notificării având ca obiect ferma regală Băneasa, a trimis institutului o adresă prin care solicita să se convoace Consiliul de administraţie pentru a se analiza solicitarea Paul Philippe al României, care să fie invitat personal la şedinţă.

"În aceeaşi zi i s-a comunicat lui Paul Philippe al României că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Din probele dosarului rezultă că această adresă a lui Sin Gheorghe i-a fost pretinsă lui Remus Truică de directorul institutului drept condiţie pentru admiterea cererii, în cadrul înţelegerii frauduloase dintre aceştia", se arată în comunicat.

În urma acestei adrese, directorul a convocat Consiliul de administraţie, şedinţa la care au fost invitaţi Paul Al României şi avocatul acestuia, Robert Roşu, având loc la data de 2 septembrie 2008. La şedinţă a participat ca invitat şi Gheorghe Sin, care prin poziţia de susţinere, împreună cu directorul institutului, a cererii de retrocedare a creat falsa reprezentare pentru membrii Consiliului de administraţie că Academia agreează o astfel de decizie. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie a decis restituirea în natură a terenului vizat.

"Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)", se mai arată în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea a 12 inculpaţi, iar dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Braşov.

Sursa: AGERPRES