Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conduita care îi este imputată preşedintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-şef al DNA nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, a cărei soluţionare revine instanţelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către Curtea Constituţională a României (CCR).
"Aspectele invocate (...) şi calificate de autorul sesizării drept conflict juridic de natură constituţională nu se circumscriu cerinţelor referitoare la: autorităţile constituţionale ce pot fi subiecte ale acestuia, în ceea ce îl priveşte pe ministrul Justiţiei; nu vizează un conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei; nu există un blocaj instituţional; conduita imputată nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, prin ea însăşi, ci una de legalitate, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată", se susţine în document.
Conform sursei citate, din modul de structurare a sesizării nu rezultă ce autoritatea publică este parte în conflict cu preşedintele României, în ce constă blocajul instituţional în concret şi care este raţiunea introducerii cererii, câtă vreme modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale intră în sfera de înfăptuire a actului de justiţie, motiv pentru care se solicită respingerea ca inadmisibilă.
În punctul de vedere se menţionează, printre altele, că există o jurisprudenţă constantă cu privire la atribuţia preşedintelui în materie de revocare, iar atât în cadrul procedurii numirii, cât şi în cadrul procedurii revocării şeful statului trebuie să facă o analiză de legalitate şi una oportunitate.
"Singura limitare atât a legalităţii, cât şi a oportunităţii măsurilor pe care preşedintele le poate lua în materie provine din înseşi normele legale, care îi stabilesc competenţa de a face evaluarea de legalitate şi de oportunitate. Preşedintele României trebuie să aplice aceste norme de fiecare dată când i se înaintează o propunere de numire sau de revocare, neputând fi altfel limitat", se mai arată în document.
În baza argumentelor invocate, preşedintele Iohannis a solicitat CCR să constatate că nu a existat şi nu există un conflict juridic de natură constituţională în acest caz.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că dezbaterile pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, au fost amânate pentru 30 mai.
Citește pe Antena3.ro
În şedinţa de joi de la CCR, părţile şi-au susţinut punctul de vedere. Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă. AGERPRES
