Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii din CSM au respins, ieri, după trei amânări, sancționarea disciplinară a fostei șefe a DNA, Laura Kovesi, pentru faptul că nu s-a prezentat la Comisia parlamentară de anchetă care investiga evenimentele din seara alegerilor prezidențiale din anul 2009, precum și pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale. Soluția era una previzibilă, având în vedere că aceiași procurori de la CSM au mai scos-o basma curată pe Kovesi, în legătură cu aceste fapte, și cu prilejul avizului negativ pronunțat asupra propunerii de revocare din funcția de procuror-șef al DNA formulată de ministrul justiției, Tudorel Toader. Tot ieri la Parchetul General au fost audiați protejații lui Kovesi, Lucian Onea și Mircea Negulescu, împotriva cărora s-ar fi instituit măsura controlului judiciar.
Secția pentru procurori de la CSM a respins, ieri, cu unanimitate sancționarea disciplinară a Laurei Kovesi, pentru unul dintre capetele de acuzare formulate împotriva ei de Inspecia Judiciară, și cu majoritate la al doilea capăt de acuzare. A existat, totuși, în mod surprinzător, și o opinie separată, în sensul tragerii la răspundere a fostei șefe a DNA. Kovesi, judecată disciplinar ca pârâtă, a avut pentru CSM calitatea de procuror în cadrul Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT, cu toate că, oficial, ea activează în Parchetul General, la Biroul de Îndrumare și control
Soluția, întârziată de trei ori
Dosarul în care fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost trimisă în judecată disciplinară, se află pe rolul Secției pentru Procurori de la CSM încă din data de 18 aprilie 2018, când insecția judiciară a anunțat că a exercitat împotriva acesteia acțiunea disciplinară pentru fapte care aduc atingere onoarei profesionale și pretigiului justiției, fapte săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, precum și pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale.
Concret Kovesi este acuzată că a încălcat dispozițiile explicite ale deciziei CCR 611 din 3 noiembrie 2017, prin refuzul de a se prezenta în fața Comisiei special de anchetă a Senatului și a Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor care țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, precum și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție documente sau mijloace de probă deținute, utile comisiei. Mai mult, Inspecția Judiciară a mai arătat că, prin poziția publică a lui Kovesi, manifestată ulterior deciziei CCR, a fost afectată onoarea profesională și prestigiul funcției de magistrat.
Secția de prcurori în materie disciplinară a CSM a amânat, până acum, de nu mai puțin de trei ori să se pronunțe pe acest dosar. Inițial, în 13 iunie, a amânat pentru 20 iunie, după care pentru 27 iunie. La acest termen, Secția a stabilit că va formula un verdict în data de 11 iulie, pentru ca, apoi să amâne din nou pronunțarea pentru data de 25 iulie.
Procurorii s-au antepronunțat în această speță
Reamintim că faptele imputate Laurei Kovesi de către Inspecția Judiciară, în dosarul disciplinar 7/P/2018, au făcut obiecul unuia dintre cele 20 de puncte de pe lista ministrului jutiției, prin care Tudorel Toader a formulat, în luna februarie a acestui an, propunerea de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi. În martie, tot pachetul de puncte invederate a fost respins, prin avizul negativ cu caracter consultativ, emis de către aceeași Secție pentru Procurori în materie disciplinară de la CSM. Faptele de neprezentare în fața comisiei parlamentare de anchetă, menționate în Raportul ministrului justiției la puctul nr. 3, nu i-au convins pe procurorii din CSM.
Secția de procurori afirma, în avizul negativ, cu privire la aceste astepecte, că a fost justificată imposibilitatea șefului DNA de a anticipa soluția Curții Constituționale, care, în cuprinsul Deciziei nr. 611/2018, a stabilit obligația unei persoane cu funcție publică “care nu se află sub control parlamentar” de a lua parte la lucrările comisiei. Astfel încât au respins ca neîntemeiat acest motiv al ministrului de a solicita revocarea.
“Paraditorii” Onea și Negulescu, la Parchetul General
Un alt episod legat, de asemenea, de motivele de revocare din funcție a Laurei Kovesi, s-a petrecut, tot ieri, de această dată la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General. Vedetele “Unității de Elită” a DNA de la Ploiești, procurorul Lucian Onea și fostul porcuror Mircea Negulescu, zis “Portocală” au fost chemați pentru audieri în dosarul în care sunt acuzați de participație improprie și complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare. Pe surse judiciare, în spațiul public a apărut informația portrivit căreia împotriva celor doi “paraditori” de la Ploiești a fost instituită măsura controlului judiciar. După câteva ore de audieri, fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, a infirmat, în fața jurnaliștilor, această informație, negând că a fost pus sub control judiciar.
Onea și Negulescu sunt urmăriți penal din luna mai, fiind acuzați că l-au constrâns pe fostul deputat Vlad Cosma să depună o sesizare falsă la DNA Ploiești, sub o identitate falsă, la care a atașat documente tot false, care să fie folosite ca mijloace materiale de probă în două dosare privindu-l pe Sebastian Ghiță. Aceste “probe” au stat, ulterior, și la baza susținerii motivării cererii de extrădare a lui Ghiță din Serbia.
Mircea Negulescu a fost exclus din magistratură pentru aceste fapte, iar Lucian Onea a demisionat de la conducerea Serviciului Teritorial Ploiești al DNA, el rămânând, însă, procuror în cadrul aceleiași structuri, unde își desfășoară activitatea și în prezent.
Concursul pentru șefia DNA a intrat în linie dreaptă
Ziua de ieri a debutat, însă, cu situația privind candidaturile depuse pentru preluarea șefiei DNA. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că, procedural, toate cele patru candidaturi au fost acceptate, ele întrunind condițiile legale. Asta, în ciuda faptului că situația juridică a doi dintre candidați este mai mult decât controversată. Procuroarea DNA Elena Grecu face obiectul dosarului 654/2/2017 de la Înalta Curte, unde magistrații au decis, în 31 mai 2017, confirmarea redeschiderii urmăririi penale într-un dosar din 2016 al DNA față de mai multe persoane, printre care și Grecu, redeschidere dispusă prin ordoanță de DNA în 18 ianuarie 2017 a procurorului-șef adjunct al acestei unități de parchet. Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals și favorizarea făptuitorului.
Al doilea candidat controversat este mâna dreaptă a lui Kovesi, procurorul șef adjunct Marius Iacob. Acesta este judecat disciplinar, alături de fosta sa șefă, la Secția de Procurori a CSM, în Dosarul 1/P/2018 al Inspecției Judiciare. Și în acest caz soluția a fost amânată de două ori, singura decizie luată în speță fiind aceea că a fost respinsă cererea Inspecției de recuzare a unui membru al CSM. Este vorba despre celebrul Ciprian Ban.
Teoretic, interviurile pentru preluarea șefiei DNA urmează să fie susținute în aceste zile în prezența lui Tudorel Toader, acesta din urmă anunțând un posibil rezultat în data de 27 iulie.
