Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși dosarul în care se judecă, la Înalta Cute de Casație și Justiție apelul în care președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, anul trecut, pe fond, la 3 ani și 6 luni de închisoare, ar fi trebuit să ajungă, ieri, la final, pronunțarea a fost amânată pentru data de 20 mai. Motivul este unul halucinant. DNA a cerut ÎCCJ să sesiseze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a articolului 29 din Legea nr. 78/2000, care prevede că, la judecarea pe fond a cauzelor de corupție, instanțele sunt obligate să constituie completuri specializate în infracțiuni de corupție. Cu alte cuvinte, DNA își atacă la Curtea Constituțională propria lege de organizare și funcționare, la 19 ani de la intrarea ei în vigoare. Înalta Curte se va pronunța dacă va admite excepția și dacă va sesiza CCR la o lună de zile după ce Curtea Constituțională va decide, pe 19 aprilie, dacă Înalta Curte a încălcat legea pentru că nu a constituit astfel de completuri specializate.
“Frica păzește bostănăria”, spune un proverb românesc. Această vorbă se circumscrie perfect pe atitudinea pe care DNA a avut-o ieri, la ceea ce ar fi trebuit să fie ultimul termen de judecată în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Astfel, dacă pe 18 martie, avocații inculpaților din dosar au ridicat în fața instanței o excepție privind nelegala compunere a completului de 3 judecători, care a pronunțat, anul trecut, hotărârea pe fond, pe motiv că nu a fost un complet specializat pe infracțiuni de corupție, așa cum prevede imperativ articolul 29 din Legea nr. 78/2000, la termenul de ieri DNA a ridicat propria excepție cu privire la același articol.
Mai exact, procurorii au cerut instanței să amâne pronunțarea soluției definitive în această cauză și să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la articolul 29 din Legea 78/2000. Conform excepției, “această prevedere are un caracter general și ambiguu, neindicând, în mod clar și de o manieră concretă, în ce constă specializarea completurilor care trebuie să judece faptele de corupție prevăzute în această lege. Având în vedere acest aspect, textul criticat este neclar, lipsit de previzibilitate și accesibilitate, întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de <
Artcolul prvind completurile specializate, recunoscut de Parchet
Însă, dacă ÎCCJ a decis, ieri, să amâne pronunțarea, atât pe excepția invocată de avocații inculpaților, cât și pe excepția ridicată de DNA, înseamnă că articolul 29 din Legea 78/2000 provoacă serioase bătăi de cap sistemului.
“Nu înelegem ce vrea DNA cu această excepție, de ce a fost invocată ea acum și ce se urmărește prin acest demers”, a precizat, pentru “Jurnaul”, avocatul Adrian Toni Neacșu. Acesta nu exclude posibilitatea ca DNA să se teamă că magistrații CCR ar putea pronunța o soluție de admitere a conflictului juridic și să constate că, la ÎCCJ, nu s-a respectat legea și nu a compus completuri specializate care să judece pe fond dosare de corupție. “Oricum, chiar și în cadrul admiterii sesizării CCR cu excepția ridicată de DNA, acest lucru va avea loc ulterior Deciziei CCR asupra conflictului juridic”, a conchis avocatul.
Un judecător a formulat cerere de abținere
Citește pe Antena3.ro
Un alt lucru interesant petrecut, ieri, instanță are legătură cu unul dintre judecători care compun completul de 5, ce judecă dosarul DGASPC în apel. Astfel, magistratul Simona Enceanu a formulat o cerere de abținere, invocând faptul că, având în vedere că instanța urmează să se pronunțe pe admiterea sau respingerea excepției avocaților de nelegală compunere a completului care a judecat cauza la fond, nu poate participa la deliberări. Asta, deoarece, în anul 2014, judecătoarea în cauză a făcut parte dintr-un alt complet de 5 judecători care a respins o cerere similară, în dosarul fostului ministru al transporturilor, Relu Fenechiu. Este vorba despre Hotărârea nr. 18/2014, prin care Înalta Curte a respins, la data de 30 ianuarie 2014, motivele de recurs care priveau aceeași nelegală compunere a completelor de 3 de la ÎCCJ, care nu au fost unele specializate. De altfel, această Hotărâre 18/2014 a fost folosită de președintele instanței supreme, Cristina Tarcea, pentru formularea concluziilor din întâmpinarea înaintată CCR, în care a cert respingerea sesizării făcute de Florin Iordache.
Solicitarea de abținere formulată de judecătoarea Simona Enceanu a fost, însă, respinsă, ea rămânând să facă, în continuare, parte din completul de judecată. Însă, imediat, avocata Flavia Todosiu, apărătoarea președintelui PSD, Liviu Dragnea, a formulat o cerere de recuzare a judecătoarei Simona Enceanu, invocând posibila imparțialitate a acesteia, din cauza preferinelor politice ale soțului acesteia care este un susșinător al Partidului Social Democrat. Și cererea de recuzare a fost respinsă.
Cum îl ajută pe Dragnea demersul procurorilor
Prin mișcarea făcută, DNA a reușit să-l ajute pe Liviu Dragnea, cu toate că solicită condamnarea lui la închisoare cu executare. Dacă Înalta Curte nu ar fi avut de dezbătut această excepție de neconstituționalitate, atunci, cel mai probabil, ieri ar fi rămas în pronunțare pe fondul cauzei, urmând ca decizia definitivă să fie dată până vineri, când CCR va decide dacă admite sau nu că ÎCCJ a încălcat legea și constituția în legătură c completurile specializate. O soluție definitivă anterioară pronunțării CCR pe această chestiune ar fi făcut ca dezbaterea și verdictul, în caz de admitere, al Curții Constituționale să nu poată fi aplicabil în cazul lui Liviu Dragnea. Asta, deoarece deciziile CCR se aplică doar pentru viitor și numai în cauzele pendinte (adică acelora aflate încă pe rolul instanțelor de judecată). Odată pronunțată decizia în dosarul lui Dragnea, cauza nu s-ar mai afla pe rol. De altfel, doar deciziile definitive pot face obiectul unei contestații în anulare, nu și hotărârile emise de instanțele de fond. Iar, în dosarul lui Dragnea, motivele de apel ale avocaților au vizat în principal hotărârea instanței de fond, respectiv nelegala constituire a completului.
Însă, prin această amânare, ÎCCJ dă posibilitatea CCR să se pronunțe în legătură cu conflictul juridic de natură constituțională anterior deciziei definitive în dosarul lui Dragnea. Iar dacă CCR va admite existența conflictului, soluția de condamnare de anul trecut va fi desființată, iar cauza se va rejudeca. Și asta, culmea, cu ajutorul procurorilor DNA, care au determinat instanța să amâne pronunțarea până pe data de 20 mai.
Liderul PSD: “Nu am încredere în ce spune DNA”
Liviu Dragnea a fost audiat, ieri, de instanță. Acesta și-a menșinut declarațiile date anterior, reiterând că se consideră nevinovat. Despre cele două angajate de la DGASPC Teleorman, președintele PSD arată că nu a avut cunoștiță că nu au mers la serviciu. “Nimeni nu mi-a spus că aceste două salariate nu se prezintă la locul de muncă. Nu am cerut nimănui, nu am făcut presiuni asupra nimănui pentru a le menţine pe cele două în funcţie. Nu sunt de acord cu afirmaţiile din motivarea de la fond că aş fi minimalizat nişte atribuţii. Nu am coordonat sau controlat DGASPC Teleorman, care nu se afla în subordinea mea ci a Consiliului Judeţea, potrivit legii. Atribuţiile de coordonare directă le aveau colegiul director şi secretarul judeţului”, a declarat Liviu Dragnea, în faţa magistraţilor. Acesta a adăugat că nu este adevărat că în anul 2008 și 2009 Florea Alesu a discutat cu el despre situația celor două angajate și că nu a purtat niciodată dicuții cu privire la modifocarea organigramei DGASPC Teleorman.
Dragnea a fost chestionat și de procurorul DNA cu privire la faptul că dacă din colegiul director al Direcției făceau parte trei conslieri numiți de președintele Consliului Județean. Președintele PSD a răspuns că “nu am încredere în ce spune DNA. Nu-mi aduc aminte, trebuie să verific documentele de atunci. Cu tot respectul, nu răspund direct la DNA”.
Judecată cu geamurile închise. Scandal la sosirea și la plecarea lui Dragnea de la ÎCCJ.
Procesul de ieri de la ÎCCJ a reprezentat și o confruntare între protestatarii #rezist și trupele de jandarmi, în curtea instanței și în afara ei. Mai mulţi protestatari, dar şi susţinători ai lui Liviu Dragnea s-au adunat, de dimineaţă, la sediul instanţei supreme, pentru a-l întâmpina pe liderul PSD. Jandarmii au vrut să monteze garduri de protecţie în jurul ÎCCJ, dar au renunțat. La sosirea liderului PSD, jandarmii au fost nevoiți să formeze un cordon e protecție, întrucât manifestările celor prezenți riscau să degenereze în acțiuni violente. Cu acest prilej, trei bărbați a fost ridcați de forțele de ordine, duși la sedul poliției și amendați cu câte 200 de lei pentru provocarea sa participarea la tulburarea liniștii publice. Aceștia l-au huiduit pe Dragnea și s-au îmbrâncit cu forțele de jandarmi.
Procurorii care îl vor pe Dragnea în pușcărie își reneagă pripria lege dup ăcare funcționează instituția la care lucrează. În încercarea lor de a câtiga procesul, aceștia riscă să piardă războiul
Curtea Supremă a amânat pronunțarea pentru 20 mai, în condițiile în care, vineri, Curtea Constituțională va decide dac ÎCCJ a încălcat sau nu lege pe tema completurilor specializate pe corpție
