Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instanța ar putea fie să dispună rejudecarea de la zero a dosarului, fie rejudecarea apelului, unde Elena Udrea a primit 6 ani de închisoare, sentința fiind desființată, după ce CCR a stabilit nelegală constituirea completului de judecată. Pe 14 aprilie însă, Elena Udrea împreună cu Ioana Băsescu mai au un „hop” la Înalta Curte, care a fixat un nou și, conform unor surse judiciare, ultim termen de judecată în dosarul finanțării campaniei electorale din anul 2009.
La începutul acestei săptămâni, completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis amânarea pronunțării definitive, pentru joi, 7 aprilie, în celebrul dosar „Gala Bute”. Condamnările pronunțate în această cauză, în anul 2018, au fost suspendare, după ce Curtea Constituțională a admis un conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Parlamentul României, stabilind că instanța supremă a constituit nelegal completul din apel.
Este de amintit că pe parcursul judecării contestației în anulare, s-a stabilit suspendarea efectelor deciziei definitive de condamnare din dosar, urmarea fiind eliberarea imediată din penitenciar a celor condamnați definitiv la pedepse cu executare, printre care fostul ministru al Turismului Elena Udrea și fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja. De asemenea, completul de judecată a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene să precizeze dacă judecătorii naționali sunt obligați să respecte decizii CCR când ele contravin dreptului fundamental al UE. Iar CJUE a transmis o hotărâre în luna decembrie 2021.
Acuzarea cere rejudecarea apelului
La termenul de luni, DNA a precizat, în fața instanței, că dosarul poate fi rejudecat în faza apelului, chiar și fără a se ține cont de răspunsul CJUE. Acuzarea a subliniat că, în raport de natura faptelor judecate în acest dosar și de faptul că rejudecarea s-ar face doar în raport de faza apelului, poate fi admisă acțiunea, menținută desființarea deciziei definitive și rejudecarea cazului doar în faza de apel.
De cealaltă parte, avocații inculpaților au arătat că răspunsurile CJUE au aspect de hotărâre și nu pot înfrânge supremația Constituției din România, care este stat suveran și care are propriul său set de legi.
Conform apărării, hotărârea CJUE poate conduce doar la înfrângerea unor legi interne, care ar putea intra în contradicție cu legislația europeană, dar niciodată cu articolele Constituției României.
Pronunțarea vine după ce CJUE a transmis răspunsurile
Reamintim că, la finalul anului trecut, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat răspunsul cu titlu executoriu la mai multe întrebări ale judecătorilor naționali, după ce mai multe dosare au fost suspendate ca urmare a deciziei CCR din 2018 cu privire la nelegala compunere a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, după decizia CJUE, judecătorii ÎCCJ pot repune pe rol aceste dosare, având posibilitatea de a-și întemeia deciziile viitoare și pe baza deciziei CJUE.
În speța de față, mai exact în dosarul „Gala Bute”, judecătorii au rămas în pronunțare pentru mâine, când au la îndemână trei soluții posibile: reînființarea deciziei definitive din 2018 (adică 6 ani de închisoare pentru Elena Udrea), admiterea contestațiilor în anulare și retrimiterea dosarului spre rejudecare, de la fond, sau rejudecarea apelului la un nou complet de cinci judecători.
Șase ani, pentru mită și abuz în serviciu, în cazul Elenei Udrea
Reamintim că în luna iunie a anului 2018, fostul ministru al Turismului din Guvernul Boc, Elena Udrea, o apropiată a ex-președintelui României Traian Băsescu, a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și abuz în serviciu, în dosarul „Gala Bute”.
La acel moment, un complet de cinci judecători a respins apelul declarat de Elena Udrea şi de ceilalţi inculpaţi, fiind menţinută sentinţa dată de instanţa de fond. De asemenea, instanţa a respins cererea depusă de Elena Udrea privind repunerea procesului pe rol.
Pe lângă această condamnare, judecătorii au dispus ca Udrea să plătească 3 milioane de euro și 8.116.800 de lei despăgubiri civile către Autoritatea Națională pentru Turism (moștenitoarea Ministerului Turismului, precum și 900.000 de euro către doi denunțători. Instanța a mai dispus confiscarea de la fostul ministru a altor 900.000 de lei, în folosul statului.
Emoții duble pentru termenul din 14 aprilie, tot la Înalta Curte
De mâine într-o săptămână însă, pe data de 14 aprilie, tot la Înalta Curte de Casație și Justiție, are loc un nou termen de judecată, într-un alt dosar care o privește atât pe Elena Udrea, cât și pe fata cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu. Este vorba despre dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale prezidențiale din anul 2009. Conform unor surse apropiate dosarului, este foarte posibil ca, săptămâna viitoare, și acest dosar să fie finalizat cu o sentință definitivă.
La data de 2 martie 2021, Curtea de Apel București a dispus, în acest dosar, condamnarea Elenei Udrea pentru șase capete de acuzare. Fostul ministru a primit o condamnare la cinci ani cu executare pentru instigare la luare de mită, la care se adaugă cinci condamnări pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani – una de șase ani închisoare, două a câte cinci ani închisoare, una de patru ani închisoare și una de trei ani închisoare. Aceste pedepse au fost contopite, urmând ca Udrea să execute, în final, 8 ani de pușcărie.
8, respectiv 5 ani de închisoare, la fond
În ceea ce o privește pe Ioana Băsescu, judecătorii au stabilit o condamnare de trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la delapidare, și două condamnări pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la spălare a banilor, din care prima a fost de trei ani închisoare, iar a doua, de cinci ani închisoare. După contopirea pedepselor, Ioana Băsescu a primit cinci ani cu executare.
Curtea de Apel București a admis acţiunea civilă formulată OIL TERMINAL S.A. şi i-a obligat în solidar pe Silviu Ioan Wagner și pe Ioana Băsescu la plata sumei de 119.000 de lei către aceasta.
De asemenea, judecătorii au menținut măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor aflate în proprietatea Ioanei Băsescu și a confiscat de la Elena Udrea sumele de 691.029,63 de lei şi 918.864 de lei, ce au făcut obiectul luării de mită, precum și suma de 305.118 lei. A fost, de asemenea, menţinută măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi le-a obligat pe Elena Udrea și pe Ioana Băsescu la plata sumelor de 15.000 de lei, respectiv de 13.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
