Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Importanța procesului nu este juridică, ci politică, deoarece, din punct de vedere legal, nicio instanță de judecată nu poate anula o hotărâre a Curții Constituționale. În schimb, se încearcă desființarea deciziilor Biroului Electoral Central, luate în baza acelei hotărâri a CCR, prin care turul al doilea al alegerilor prezidențiale a fost sistat, iar birourile electorale și-au încetat activitatea.
O admitere a unei astfel de cereri de către Curtea de Apel București ar echivala cu un îndemn față de instituțiile statului să nu țină cont de o decizie a CCR. Iar pentru a-și spori șansele unei reușite la Curtea de Apel, susținătorii lui Călin Georgescu cheamă, astăzi, în sala de judecată, „poporul”, care să le arate judecătorilor „că vrea să se facă dreptate” și să pună presiune pe complet să „asculte de popor, nu de ordinele politice”.
Procesul deschis pentru „reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2024” a fost înregistrat, la data de 17 decembrie 2024, la Curtea de Apel București, pe rolul Secției „Contestații Electorale”, având ca materie contenciosul administrativ și fiscal și ca obiect - anularea deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 și nr. 232D/2024.
Contestatorii sunt Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. În acest proces, au rămas cu calitatea de intimați Ministerul Apărării Naționale și șeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin prim-ministru și prin secretarul general al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, președintele României Klaus Iohannis, Autoritatea Electorală Permanentă, statul român prin Ministerul Finanțelor și Direcția Generală de Protecție Internă a MAI.
Curtea de Apel București a scos din cauză intimații Elena Lasconi, prim-ministrul ca vicepreședinte al CSA, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naționale Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe Luminița Odobescu, ministrul Justiției Alina Gorghiu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Ștefan Radu Oprea, ministrul Finanțelor Marcel Boloș, directorul SRI, directorul SIE Gabriel Vlase, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională Ion Oprișor și secretarul CSAT Mihai Șomordolea.
Chichița de care se agață comunicatul de presă
La termenul din data de 23 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererea de disjungere formulată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. În același timp, a comunicat tuturor părților cererea de intervenție accesorie formulată de Asociația Prioritatea Întrajutorării Copilului Instituționalizat, în vederea discutării admisibilității în principiu. De asemenea, instanța a acordat termen pentru continuarea judecății la data de 13 ianuarie 2025, la ora 11.00, la Sala E01, cu mențiunea ca intimata Autoritatea Electorală Permanentă să fie citată cu obligația de a depune documentația administrativă care a stat la baza emiterii deciziei Biroului Electoral Central nr. 230D/2024, a deciziei BEC nr. 231D/2024 și a deciziei BEC nr. 232/2024.
A doua zi, însă, pe data de 24 decembrie 2-24, Curtea de Apel București a dispus preshimbarea termenului de judecată din data de 13 ianuarie 2024 la data de 30 decembrie 2024, la ora 14.00, la Sala E01, “pentru când se citează părțile și intervenienții”. De asemenea, intimate Autoritatea Electorală Permanentă se citează cu aceeași mențiune ca și cea pentru data de 13 ianuarie 2025.
Citește pe Antena3.ro
Ei, bine, așa arătând lucrurile în instanță, se înțelege că, prin această acțiune, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și fostul candidat la alegerile prezidențiale din anul 2024, Călin Georgescu, anularea tuturor celor trei decozii adoptate de către Biriul Electiral Central în data de 6 decembrie 2024.
Chichița de care se leagă contestatorii este aceea că, în decizia BEC nr. 240D/2024, se precizează că “prin comunicatul de presă emis de CCR la data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională anunță că, în ședința care a avut loc la aceeași dată, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, a hotărât anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României desfășurat în baza HG nr. 756.2024”.
Hotărârea CCR, publicată în Monitorul Oficial în aceeași zi
În baza aceluiași comunicat, Curtea Constituțională a hotărât ca procesul electoral pentru alegerea Prețedintelui României să fie reluat, în integralitate. De asemenea, se mai arată că “prezenta Hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, și se aduce la cunoștință publică”.
În baza acestui comunicat, Biriul Electoral Central a sistat de îndată operațiunile de votare și cele de prestare a votării la secțiile de votare din străinătate și din țară, precum și activitatea de operare în aplicațiile informatice utilizate pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Prin decizisa BEC nr, 231D/2024, a fost închisă activitatea Biroului Electoral Central pentru alegerile prezidențiale din anul 2024, a Biroului Electoral pentru Secțiile din Străinănate și a birourilor electorale județene sau de circumsctripție. De asememea, prin decizia nr, 232D/2024, s-a stabulit plata personalului din secțiile de votare pentru cele două zile prestate.
Criticii acestor decizii invocă faptul că decizia Biroului Electiral Central de sistare a alegerilor, în data de 6 decembrie 2024, nu a avut la bază o hotărâre oficială a Curții Constituționale, ci un comunicat de presă. Comiunicarea s-a făcut, însă, oficial, pe site-ul instituției Curții Constituționale, comunicatul de presă invocat fiind, în fapt, o minută a hotărârii pronunțate de către toți cei nouă judecători ai instanței de contencios constituțional.
Argumentul inexistentței hotărârii CCR este uțor de demontat, deoparece Hotărârea Curții Conbstituționale de anulare a alegerilro, nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial al Româniie, Partea I, nr. 1231, din data de 6 decembrie 2024. Iar decizia Biroului Electoral Central are la bază o dispozișie a CCR care este obligatorie și definitivă.
Nimeni nu poate reveni asupra anulării alegerilor, nici măcar cei nou judecători constituționali
În contextul în care Curtea de Apel București a preschimbat termenul de judecată pentru zoua de astăzi, pe rețelele de socializare au loc, în ajunul ședfnței de judecată, mișcări prin care se încearcă a se pune presiune asupra judecătorilor.
Spre exemplu, se inoculează ideea falsă conform căreia Curtea de Apel București poate și trebuie să anuleze hotărârea Curții Constituțională de anulare a alegerilor prezidențiale. De asemenea, se inoculează ideea că judecătorii Curții de Apel București au obligația să nu țină cont de aceasăt hotărâre a CCR, în baza unei interpretări aberante a unei decizii a CJUE în acest sens.
În realitate, Decizia Biroului Electoral Central de sistare a procesului electoral, atacată la Curtea de Apel București, se întemeiază exclusive pe hotărârea Curții Constituționale. Iar hotărârea CCR este publicată în Monitorul Oficial și își produce toate efectele juridice. Hotărârea CCR nu poate fi anulată, desființată sau abrogateă. Nici măcar Curtea Constituțională nu își poate anula deciziile pronunțate, acestea făcând parte din jurisprudența obligatorie a CCR.
Potrivit articolului 146, litera “f” din Constituția României, “Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”. Prin “veghează”, se înțelege că, atunci când constată că nu este respectată procedura, intervine și repune situația în legalitatre. În cazul de față, Curtea a anulat procesul electoral. Este atributul CCR, prevăzut de Constituție.
Mai mult, la artico;ul 147, alineat 4, din Constituție, se șrevede că “deciziile CCR se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitir”, Alegerile prezodențiale au fost anulate în data de 6 decembrie, viitorul urmând să se scurgă începând cu zilele de 6, 7 ți 8 decembrie pentru secțiile de votare din străinătate, având ca efect sistarea procesului electoral din țară, din deata de 8 decembrie 2024. Deci, hotărârea CCR de anulare a alegerilor a avut efecte pentru viitor, din ziua publicării ei.
Dacă, prin absurd, Georgescu câștigă porcesul, BEC tot nu va putea relua turul al doilea
Revenind la procesul de la Curtea de Apel București, au fost chemați în instanță membrii CSAT. Iar contestatarii doresc desființarea notelor de informare ale serviciilor secrete care au fost puse pe masa CSAT, note informative care au stat la baza emiterii hotărârii CCR. Între aceste note se află și cea în care se vorbește despre încălcarea legislației de către candidatul Georgescu, deoarece a prezentat la AEP cheltuieli zero în campania electoraă.
Conform Legii nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Sunt asi,milate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și achizițiile publice.
Notele de informare ale SRI, SIE sau DGPI nu sunt acte administrative care să poatră fi desființate de o instanță de judecată. Din punct de vedere juridic, aceste note de infomare au acelați caracter precum cel al buletinului meteorologic care, de asemenea, nu poate fi desființat de o instanță de drept civil, constituțional sau de contencios administrativ.
Singurul lucru care poate, dar strict teoretic, să fie desființat în această speță sunt cele trei decizii ale BEC, deși sunt șanse aproape nule ca acest lucru să se întâmple, astăzi, în instanță. Totuți, presupunând că cele trei decizi ar fi anulate de Curtea de Apel București, acest lucru va trebui să fie confirmat, ulterior, într-o cale de atac, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care este instanța de apel în astfel de spețe. De asemenea, presupunând, prin absurd, că atât Curtea de Apel București, cât și ÎCCJ vor da curs cererii lui Călin Georgescu și a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, în fapt efectul electoral al unei astfel de hotărâri judecătorești va fi același – zero. Într-o astfel de situație, s-ar petrece, succesiv, următoarea abordare:
- Se anulează decizia BEC nr. 232/2004, astfel încât membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare nu și-ar mai primi indemnizațiole pentru cele două zile lucrate.
- Se anulează decizia BEC nr. 231D/2024, reînființându-se, dun nou, Birourile Electirale pentru alegerile prezidențiale din anul 2024.
- Se anulează decizia BEC nr. 230D/2024 prin care a fost anulat întregul proces electoral pentru alegerile prezidențiale din anul 2024.
- Procesul electoral se va relua exact din punctul sustat. Adică BEC, refăcut, va constata că există publicată în Minitoril Oficial Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 de anulare a procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din anul 2024. Hotărârea CCR, definitiveă, general obligatorie pentru viitor, deci penttu un viitor care curge din data de 6 decembrie 2024, produce efecte juridice definitive ți general obligatorii inclusive pentru boul BEC. Asta, deoarece BEC nu poate nesocoti o hotărâre a CCR. Nici Curtea de Apel Bucurepti și nici Înalta Curte nu pot dispune împotruva Curții Constituționale.
Presiune de o gravitate fără precedent, pe rețelele de socializare, pentru intimidarea magistraților
Demersul lui Călin Georgescu de la Curtea de Apel București este unul care urmărește un scop politic, deoarece cel juridic este aproape imposibuil de obținut. De asemenea, se încearcă inflamarea opiniei publice. Pe rețelele de socializare există postări, ți nu puține, care alimentează bursa zvonurilor cum că, dacă a fost preschimbat termenul de judecată din 13 ianuarie 2025 în 30 decembrie 2024, este clar că judecătorii Curții de Apel au argumente să desființeze cele trei decizii ale BEC.
Se încearcă, de aaemenea, acreditarea în mod fals a ideii că, dacă Curtea de Apel București îi va da câștig de cauză lui Georgescu, se va relua turul al doilea al alegerilor prezidențiale cu competitorii Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Cel mai important, însă, este faptul că, tot pe rețelele de socializare, se pune presiune pe judecătorii Curții de Apel București. Aceste presiuni sunt exercitate suv solicitarea “prezenței poporului: la Curtea de Apel Bucurepti, astăzi, începând cu ora 14.00, pentrru că “judecătorii trebuie să asculte de popor, nu de ordinele politice”.
Un astfel de semnal este dat de Anamaria Gavrilă (FOTO), lidera POT, care, la finalul săptămânii trecute, într-o intervenție video pe Facebook, a spus: “Mulți dintre voi m-ați întrebat dacă să mergeți luni, 30 decembrie, la ora 14.00, la Curtea de Apel București. Acolo se va decide dacă turul doiu al alegerilor prezidențiale ar putea fi reluat. Este un moment istoric, pentru că vom avea posibilitatea să se facă dreptate pentru România. Răspunsul meu pentru dumneavoastră este clar: Da! Trebuie să mergeți”.
Gavrilă a continuat, afirmând că “democrația nu se construiește doar prin vot., Democrația se construiește împreună cu cetățănii. (…) Nou nu putem reuși singuri, decât împreună cu voi. Pentru că, acolo unde se termină diplomația, se termină discursul politic. Avem nevoie să arătați că trebuie să se facă dreptate. Cum adică să se organizeze din nou alegeri? Dacă luni, 30 decembrie, nu se va restabili turul doi al alegerilor, atunci oamenii au dreptate să iasă public și să ceară ferm dreptate. Pentru că nu mai putrem să acceptăm să fim ignorați. Dacă dreptatea nu se va face, luni, 30 decembrie, atunci diplomația, răbdarea, bunbul simț, speranța oamenilor a fost călcată în picioare. Vă rog, fiți luni, 30 decembrie, ora 14.00, la Curtea de Apel București, Sala E01. Este momentul să fiți prezenți și să cereți să se facă dreptate pentru România. Este momentul ca judecătorii să înțeleagă că ei răspund poporului și nu politicienilor. Este momentul ca judecătorii să înțeleagă că ei sunt acolo să facă dreptate și nu să urmeze ordine politice”.
