Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii reia astăzi, pentru a cincea oară, votul în ceea ce privește propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, de numire în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT a actualului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florin Florența. În ultimele două săptămâni, în cadrul a patru ședințe succesive, membrii Secției pentru Procurori nu au reușit să se înțeleagă. Doi dintre ei, împreună cu ministrul Justiției, care este membru de drept al Consiliului, au votat pentru avizarea favorabilă a propunerii, în timp ce ceilalți trei membri ai Secției au votat împotrivă. Iar lucrurile s-au blocat, de fiecare dată, existând un balotaj de trei voturi la trei.
Spectaculos este faptul că actuala componență a Secției pentru Procurori de la CSM este identică cu cea din data de 13 martie 2023, atunci când aceiași cinci procurori au fost chemați să avizeze propunerea ministrului Justiției de la acel moment, Cătălin Predoiu, de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a aceluiași Alex Florin Florența. Iar, prin hotărârea nr. 181 din data de 13 martie 2023, cu unanimitate de voturi, propunerea a fost avizată favorabil. Repetăm, aceiași cinci membri ai Secției pentru Procurori a CSM ca și cei de astăzi au avizat favorabil propunerea.
Unanimitate pentru Florența, în urmă cu trei ani
„Jurnalul” a intrat în posesia unui exemplar al acestei hotărâri din anul 2023, iar documentul este cu adevărat spectaculos, având în vedere că, în prezent, trei dintre membrii Secției au votat împotriva avizării numirii lui Florența într-o funcție de eșalon inferior celei pentru care, cu trei ani înainte, au votat ca același Florența să o ocupe.
Iată ce scrie în Hotărârea din 2023, votată în unanimitate: „Secția apreciază că domnul procuror Florența Alex Florin are abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional și a demonstrat autoritatea cunoștințelor privind organizarea, funcționarea, misiunea, activitatea și modul de conducere caracteristice Ministerului Public, pe care le poate utiliza într-un mod inovativ și pragmatic”.
Într-un alt paragraf, toți cei cinci membri ai Secției pentru Procurori notau că Florența „dispune de experiență profesională solidă și de o pregătire multilaterală, fiind specializat atât în combaterea corupției, cât și a criminalității organizate, îndeplinind funcții de conducere la nivelul parchetelor specializate – DNA și DIICOT”.
La momentul emiterii acestui aviz, Secția pentru Procurori de la CSM era condusă de Daniel Constantin Horodniceanu, iar componența era formată din Bogdan Silviu Staicu (actualul șef al Secției), Emilia Ion, Claudiu Constantin Sandu și Mărioara Cătălina Sîntion. Primii trei au votat, în martie 2026, împotriva validării numirii lui Alex Florin Florența în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Voineag era văzut drept candidatul perfect pentru șefia DNA
Tot astăzi, Secția pentru Procurori reia, pentru a patra oară consecutiv, și votul privind propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru numirea în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a actualului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag.
Iar situația este aproape identică. În data de 14 martie 2023, Secția pentru Procurori de la CSM, în exact aceeași componență, a avizat favorabil, cu cinci voturi „pentru” și unul singur „împotrivă”, propunerea lui Cătălin Predoiu, privind numirea lui Marius Voineag în funcția de procuror-șef al DNA. Acest aspect se regăsește în cuprinsul Hotărârii nr. 191/2023.
„Secția pentru Procurori apreciază că domnul Voineag Marius-Ionuț întrunește condițiile și exigențele necesare funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, atât din punct de vedere al viziunii strategice asupra managementului acestei instituții, cât și din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilității de a relaționa cu personalul și de a reuși motivarea și mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor”, se arată în cuprinsul hotărârii citate.
Mai departe, într-un alt paragraf, se notează că „Secția observă că domnul procuror are o capacitate foarte bună de autocontrol în situații de stres, prezentând o toleranță ridicată la critică și incertitudine, fiind dispus a depune un efort susținut pentru gestionarea eficientă a oricăror solicitări profesionale”.
Cine i-a „răzgândit” după trei ani
Alex Florin Florența și Marius Voineag, ale căror mandate la șefia PÎCCJ și a DNA expiră în luna iunie a acestui an, nu au mai candidat pentru încă un mandat pentru aceste funcții. Au optat, însă, pentru o funcție de procuor-șef adjunct al DIICOT, respectiv pentru o funcție de procuror general adjunct al Parchetului General.
Spre deosebire de anul 2023, când toți membrii Secției pentru Procurori de la CSM (cu o excepție, în cazul lui Voineag) au avizat propunerile ministrului Justiției, anul acesta lucrurile au suferit o modificare de percepție a trei dintre avizatori. Iar această modificare de percepție are loc pe fondul operațiunii ONG-urilor #rezist, în frunte cu organizația Declic, care nu-i dorește pe cei doi în nicio funcție de conducere la nivelul Ministerului Public.
Aceleași grupări, cu sprijinul acelorași procurori din cadrul CSM, au reușit, de asemenea, să oprească avizarea propunerilor pentru ocuparea funcției de procuror-șef adjunct al DIICOT și de procuror general al României.
Dacă CSM continuă blocajul, după 2 aprilie procedura va merge mai departe și fără avize
Surse judiciare precizează că este preconizat ca blocajul de la nivelul Secției pentru Procurori de la CSM să continue și după ședința de astăzi, unde, de asemenea, în ceea ce-i privește pe Alex Florin Florența și pe Marius Voineag, balotajul de trei voturi la trei să persiste. Iar legea permite ca votul să fie reluat, practic, fără limită.
Singura limitare este una temporară, constând în cele 30 de zile de la înaintarea propunerilor de către ministrul Justiției. În cazul de față, acest termen expiră pe data de 2 aprilie 2026, după care, chiar și în lipsa avizului Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției poate să finalizeze procedura prin transmiterea propunerilor de numire la Administrația Prezidențială, în vederea emiterii de către președintele României a decretelor de numire.
Citește pe Antena3.ro
