Curtea de Apel Ploieşti a respins luni contestaţia formulată de fostul deputat Sebastian Ghiţă faţă de decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă pe numele său.
Instanţa a dispus arestarea preventivă a lui Ghiţă şi pentru constituire de grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei postate pe portalul instanţelor de judecată, magistraţii au respins ca nefondată contestaţia fostului deputat.
De asemenea, instanţa a admis contestaţia procurorilor DNA Ploieşti şi a dispus arestarea preventivă a lui Ghiţă şi pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, se arată în decizia citată.
"Reţine şi dispoziţiile art.223 alin.1 lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal", se precizează pe portalul instanţelor.
Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti este definitivă.
Tribunalul Prahova a dispus, în data de 15 martie, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Potrivit motivării instanţei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că există suspiciunea rezonabilă că Sebastian Ghiţă a comis şapte dintre cele opt infracţiuni pentru care procurorii DNA Ploieşti au pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.
"Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit 7 (şapte) dintre cele 8 (opt) infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor. În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, (...) judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală", se precizează în document.
Conform sursei citate, anumite aspecte referitoare la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu sunt clarificate încă.
"Deşi există suspiciuni privind săvârşirea acestei infracţiuni, numeroase aspecte privind participaţia penală, rolul în cadrul grupului infracţional organizat, structura acestuia etc. nu sunt încă clarificate, motiv pentru care arestarea preventivă nu poate fi dispusă şi ca urmare a săvârşirii acestei infracţiuni. În ceea ce priveşte cele 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi cele 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că există suspiciunea rezonabilă în sensul săvârşirii acestor infracţiuni de către inculpat", se mai spune în motivare.
Pe 5 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, după ce acesta a dispărut şi nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete. AGERPRES