Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi transgenderi cu cetățenie română au primit de la CEDO satisfacție parțială la cererile depuse prin care reclamau că România nu le-a asigurat modificarea genului în actele de identitate. Decizia judecătorilor europeni, care au amendat statul român, poate aduce și o nouă abordare a legislației care să permită recunoașterea juridică mai rapidă a schimbării de sex și eliberarea de documente de stare civilă adecvate genului asumat. Asociațiile LGBT susțin că în România ar fi 120 de mii de transgenderi, dar doar 48 au reușit să obțină acte valabile de atestare pentru noua stare declarată.
În 2015 și 2016 au fost înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cererile nr. 2145, respectiv 20607, prin care statul român era reclamat, în baza articolului 8 al Convenției, pentru refuzul de a recunoaște identitate masculină persoanelor transgendere în lipsa unei intervenții chirurgicale pentru schimbarea sexului. Povestea celor doi, sau „două”, anonimizați ca X și Y, începe cu mulți ani înainte de decizia CEDO din 19 ianuarie 2021. X s-a născut în 1976 și locuiește acum în Marea Britanie. Y, născut(născută) în 1982, locuiește în București, ambele persoane fiind înregistrate ca femei în actele de stare civilă la data depunerii cererilor la Strasbourg
Marea schimbare
X aduce în cererea către CEDO amănunte biografice prin care își susține reclamația. El povestește că în adolescență, deși avea starea civilă de femeie, înregistrată la naștere, a început să se comporte ca un băiat. Identitatea de la naștere nu mai corespundea identității sale psihice și sociale masculine, și a căutat, în momentul începerii studiilor universitare, sfaturi specializate. În 2000, după admiterea în barou, a început să lucreze ca avocat, profesie al cărui cod vestimentar mai auster „se potrivea identității sale de gen”, precizează X. În 2010 a început sesiuni de psihoterapie; în septembrie 2012, medicul psihiatru de la Spitalul Obregia din București l-a diagnosticat cu o tulburare a identității sexuale: sindrom de transexualism. Tratamentul prescris recomanda terapie hormonală. În 2013 s-a decis să sufere o intervenție chirurgicală pentru schimbarea de sex la o clinică privată din Belgrad, unde i s-a solicitat și o recomandare de la endocrinolog. Dar această recomandare medicală i-a fost condiționată de o hotărâre judecătorească prin care să se autorizeze intervenția. A urmat o perioadă de procese, instanțele neputând da un aviz pentru operația de schimbare de sex, cerere ce nu era prevăzută de lege, excedând competența judecătorilor, care invocă și o decizie Curții Constituționale.
Povestea lui Y este asemănătoare în prezentarea făcută la CEDO. Înregistrată la starea civilă la naștere „ca de sex feminin”, din copilărie se comportă ca un băiat. Afirmă că identitatea sa de naștere feminină nu corespunde identității sale psihice și sociale masculine, începând o stare de tranziție, prezentându-se social ca bărbat. Medicii consultați pun diagnosticul de transsexualitate, tratamentul hormonal prescris de endocrinolog în 2011 fiind urmat de o asumare personală pentru o operație de realocare a sexului.
Citește pe Antena3.ro
Formalități pentru acte noi de stare civilă
X și Y vor să-și pună în acord starea civilă din acte cu noua stare psiho-identitară pentru care au făcut eforturi medicale. Reclamanții prezintă la CEDO mersul în justiție al demersurilor prin care au solicitat magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 să autorizeze operația de realocare a sexului, schimbarea sexului feminin la bărbat, schimbarea administrativă a numelui, editarea codului numeric personal în acord cu noua situație, adică trecerea de la 2 la 1 a primei cifre și emiterea unor noi certificate de naștere care menționează aceste schimbări de sex și de nume. Instanțele dau doar în cazul lui Y accept pentru intervenția chirurgicală. Pentru că nu a reușit să convingă autoritățile din România să-i dea acte schimbate de stare civilă, X se stabilește în 2014 în Marea Britanie, unde din 2015 locuiește cu un partener. În aprilie 2015, prin act unilateral de declarație, își schimbă prenumele cu un nume masculin (adică, de pildă, Mariana devine Marian). În mai 2015, el obține un permis britanic de conducere care includea sexul și prenumele masculin. Aceste acte nu-i permit totuși să intre în avocatură în Marea Britanie. X afirmă că a trebuit să sufere întotdeauna inconvenientul cauzat dintre nepotrivirea din acte de identificare – sex feminin în documentele românești, sex masculin pe cele obținute în Marea Britanie.
Cereri de despăgubiri substanțiale
X a solicitat Curții de la Strasbourg să-i fie acordat ca prejudiciu material 62.105,56 euro, sumă care ar corespunde consecințelor închiderii firmei de avocatură din România și costurilor mutării în Marea Britanie și reconversiei profesionale din această țară. Y a pretins 41.312 euro pentru daune materiale, care ar acoperi costurile pentru tratament medical în România și intervenții chirurgicale în țară și străinătate. El a prezentat, de asemenea, un certificat medical care atestă că suferă de tulburări depresive cauzate de intervenții chirurgicale repetate. X și Y au pretins, fiecare, prejudiciu moral de 50.000 de euro, pentru dificultățile cauzate de nepotrivirile din acte cu starea sexuală declarată, atât ca persoane transgendere, cât și umilințelor suferite.
Ce este un transgender?
Termenul „transgender”, din engleză, se referă la persoane care au identitate de gen sau o expresie de gen care diferă de sexul care le-a fost atribuit la naștere.
Componența Curții care a judecat cazurile X și Y
Decizia CEDO anunțată public în 19 ianuarie 2021, a fost luată după deliberări în camera de consiliu în 15 decembrie 2020. Completul a fost condus de „celebrul” judecător Yonko Grozev, protagonistul unui scandal juridico-politic în Bulgaria. Alături i-a stat în judecarea cauzei Iulia Antoanella Motoc, cea care a avut o contribuție la anularea referendumului de suspendare a lui Băsescu Traian. Ca intervenienți terți acceptați de Grozev, cu opinii de susținere a transgenderilor X și Y, au fost Asociația Accept, Transgender Europe, International Lesbian, Gay, Bisexual Trans și Asociația Intersex ILGA Europa.
Amenzi modice pentru România
CEDO a apreciat ca exagerate pretențiile reclamanților privind daune morale și materiale. Judecătorii europeni au acordat câte 7.500 de euro prejudiciu moral pentru reclamanți. De asemenea, Y primește 1.153 euro ca daune materiale. Costurile pentru avocați au fost acceptate la nivelul de 8.910 euro pentru apărătorul lui X și de 845 pentru Y. Constantin Cojocariu, avocat în Orpington (Marea Britanie) l-a reprezentat pe X. Cauza lui Y a fost reprezentată de I. Mălăescu și Iustina Ionescu, avocate din București.
120.000 de transgenderi în România?
Curtea de la Strasbourg a precizat în motivarea deciziei din 19 ianuarie 2020 că X și Y nu au avut la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenție. De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unei operații chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea actelor de stare civilă încalcă viața privată. Asociația ACCEPT, care a salutat decizia CEDO, apreciază că este necesară dezvoltarea unor proceduri administrative pentru starea civilă bazată exclusiv pe declarația persoanei. Comunicatul precizează că în instanțele naționale, între 2006 și 2017 s-au derulat doar 48 de cazuri, judecătorii condiționând modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea. Comunicatul ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120.000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să își realizeze tranziția juridică. Asociația nu precizează sursa acestui „recensământ” al transgenderilor. În noiembrie 2004, Traian Băsescu anunța într-o emisiune TV că 20 la sută dintre români sunt homosexuali. Cifra l-a luat prin surprindere pe reprezentantul ACCEPT, dar Băsescu a spus că, în calitate de primar al Capitalei, are informații mult mai bune în această privință. Ulterior, ajuns președinte, a spus că „l-a luat apa” când a avansat acel procent, dar nu a ezitat să aprecieze în plenul CSM că 90 la sută dintre magistrați sunt onești.
„Asociația ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120.000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să își realizeze tranziția juridică”
Comunicat ACCEPT
Declarație stupefiantă
După ce a primit decizia CEDO, X a făcut declarații difuzate în spațiul public privind mersul în justiția din București al demersurilor făcute pentru reglementarea actelor de stare civilă. „În apel, procurorul de caz a făcut susțineri absurde, în care mă prezenta ca un risc pentru societate, clamând că ar avea loc revolte în stradă, dacă instanța mi-ar admite cererea de recunoaștere a genului în acte”. La rândul lui, Patrik Brăila, copreședinte ACCEPT, declară că intervențiile chirurgicale asupra organelor genitale pentru a obține de către un trans acte de stare civilă nu se pot face în România, din cauza absenței specialiștilor în domeniu, iar în străinătate costă peste 50.000 de euro.
În loc de concluzii: Tulburarea minții, tulburarea dreptului
Lavinia Tec, jurist cu o platformă profesională solidă în avocatură și mediul universitar, publică, în 20 ianuarie 2020, în juridice.ro, un eseu acid-amar referitor la decizia CEDO în cauza „X și Y contra României”.
Autoarea consideră că „Pe termen scurt, la prima vedere, efectele vor fi în plan legislativ. Vom urmări dacă Parlamentul cu AUR-ul său va da o lege privind recunoașterea identității de gen pe baza principiului autodeterminării. S-ar putea certa între ei feminiștii cu feministele, progresiștii cu conservatorii. Sau Guvernul progresist va găsi rapid o soluție progresistă la problema națională de drept care a îngrijorat profund organismele, organizațiile și comisiile internaționale. Ele trebuie urgent liniștite ca să se poată neliniști de alte probleme de drept naționale actuale, cum ar fi decredibilizarea justiției. Pe termen lung, hotărârea ne spală creierii. Să ne intre bine în cap, limpede, acum la început de an(....) că sexul nu e binar, că sexul biologic nu există!!! Eliminați asta din educație, gândire și exprimare. Să ne intre bine în cap că dacă mai credem așa ceva, dacă mai gândim și exprimăm așa ceva, vom fi diagnosticați cu o „tulburare mintală”!!!
Tulburarea minții, tulburarea dreptului!”
