Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri seara că nu a fost surprins de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) care a admis sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
"Pe mine, personal, vă mărturisesc faptul că nu m-a surprins deloc decizia Curţii Constituţionale de astăzi. Sigur, o aşteptam şi eu, ca mulţi dintre noi, cei implicaţi într-un fel sau altul în actul de justiţie, o aşteptam cu interes, dar, repet, nu m-a surprins. De ce anume? Pentru că justiţia, ştim noi, cu toţii, se realizează sau ar trebui să se realizeze în baza legii", a afirmat Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a adăugat că organele judiciare, fie că sunt procurori, fie judecători, nu emit norme juridice cu putere de lege.
"Mai ştim că organele judiciare nu modifică legea, nu completează legea, nu conferă competenţe judiciare altor autorităţi", a mai spus Tudorel Toader.
În opinia ministrului justiţiei, semnatarii protocoalelor ar fi creat, practic, norme de procedură prin care să se instrumenteze probele într-o cauză penală şi, de asemenea, ar fi conferit competenţe de urmărire penală unei autorităţi care are competenţa, dar numai în probleme de siguranţă naţională, nu în domeniul faptelor penale de drept comun.
Tudorel Toader a susţinut că semnatarii s-au "substituit" legiuitorului. "Au modificat legea, au completat legea, au adăugat la lege şi, în felul acesta, s-a declanşat conflictul despre care Curtea s-a pronunţat astăzi", a declarat el.
Ministrul a opinat că trebuie să se intre într-o stare de normalitate. "Normalitate normativă, adică opera de legiferare, de reglementare, normalitate în activitatea de interpretare şi de aplicare a legii. Pentru că numai atunci dăm vocaţia a ceea ce se expune în legea fundamentală, în Constituţie, de protecţie, de apărare, de garantare a atributelor, drepturilor, libertăţilor fundamentale ale persoanei", a apreciat demnitarul.
El a adăugat că trebuie asigurată normativ, dar şi în practică interpretarea, aplicarea legii.
"Noi nu vrem ca vinovaţii care au comis fapte penale să fie scăpaţi, scoşi de sub rigorile legii penale, dar nici dumneavoastră, nici eu, nici nimeni dintre noi nu cred că vrem ca într-o Românie europeană din 2019 să acceptăm încălcarea pe faţă, sfidătoare a legii chiar de către cei puşi să o interpreteze, să o aplice corect", a spus ministrul.
Potrivit lui Toader, trebuie "îndreptate" abuzurile, pentru că nu e suficient doar ca CCR să spună că a fost conflict de natură constituţională.
"Noi ce facem ca urmare a acestei constatări a conflictului? Sigur, pe viitor, Parchetul va şti că n-are voie să mai facă aşa ceva, Înalta Curtea va şti că completele trebuie formate, constituite aleatoriu, dar ce facem cu rezultatele, cu deciziile definitive pronunţate pe bază de protocoale, să spunem la urmărire penală, sau de complete nelegal constituite? Sigur, trebuie să găsim remediul, pentru că, repet, într-un stat de drept, nu poţi să-i spui românului: 'domnule, asta e, judecătorii nu au respectat, dar noi asigurăm stabilitatea raporturilor juridice sau urmărirea penală s-a făcut pe lângă procedură penală, dar noi nu putem face nimic'. Ba putem adopta o reglementare juridică de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri comise într-un caz sau altul", a declarat Tudorel Toader.
Ministrul a subliniat că vor fi adoptate acte juridice în acest sens. "Ca ministru, dar, sigur, nu numai eu decid, pentru că poate să facă şi Parlamentul foarte bine sau Guvernul în ansamblul lui, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri", a spus Tudorel Toader.
CCR a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile corespunzătoare", a precizat CCR.
Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă. AGERPRES
