Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru ''acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept''.
''În temeiul prevederilor art. 54 alineatul 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA. Raportul, însoţit de propunerea de revocare a procurorului şef, va fi transmis către Secţia pentru procurori a CSM, precum şi către preşedintele României, pentru a analiza şi pentru a decide în acord cu competenţele constituţionale pe care fiecare le are", a declarat Tudorel Toader, la MJ.
În opinia ministrului, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, Laura Codruţa Kovesi, ''ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale şi autorităţii acesteia''.
''Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional european, care permite unei ţări să evite şi să depăşească crizele posibile - a reţinut Comisia de la Veneţia, în unul dintre avizele pe care le-a dat. Atât prevenirea, cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii, este în spiritul valorilor democratice şi respectarea drepturilor omului. Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele'', a spus Toader.
Anterior, Toader a afirmat că procurorul Mircea Negulescu a fost lăudat în loc să se facă modificări dacă "presupusele abuzuri" pe care acesta le-ar fi făcut sunt adevărate. "Spaţiul public a fost şi este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, apreciat (...) în loc să fie luate măsuri de verificare dacă e sau nu adevărat", a spus Toader.
”Avem o justiție, unii spun că este bună, alții spun că este rea. Trebuie să fie egală pentru toți, în slujba cetățeanului. În urmă cu șase luni se împlineau șase luni de la preluarea demnității de ministru. Ne aflam împreună aici, când prezentam direcțiile de modificare pentru legile Justiției. Legile au fost adoptate, cu unele modificări, câteva soluții au fost declarate neconstituționale, vor fi modificate de Parlament, în sensul deciziilor CCR, în final vor fi promulgate și publicate în Monitorul Oficial”
Ministrul Justiţiei, a declarat joi că, în anul 2017, a fost a fost înregistrată o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice din România, în care Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sancţionată de Curtea Constituţională pentru comportament lipsit de loialitate.
"În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice din România. Repet, o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an de zile, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, conflicte în cadrul cărora Direcţia Naţională Anticorupţie, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencios constituţional. Trei conflicte juridice de natură constituţională, în care Curtea Constituţională a circumstanţiat în mod ferm competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în două dintre acestea sancţionând comportamentul lipsit de loialitate, comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a spus Toader înr-o declaraţie de presă.
Ministrul Justiţiei a mai spus că, în mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată de Curtea Constituţională pentru încă două conflicte de natură constituţională.
"Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef DNA că, în sine, constatarea unui singur conflict juridic de natură constituţională nu are aptitudinea de a determina revocarea conducătorului instituţiei care a produs conflictul. Asta o spuneam în martie 2017. Conduitele contrare Constituţiei, izolate, pot fi corectate, aceasta fiind, de altfel, şi raţiunea consacrării constituţionale a unui instrument adecvat şi stabilirea în mod corespunzător a competenţei Curţii Constituţionale, de soluţionare a acestui conflict. Concluziile sunt în mod evident diferite, atunci când încălcarea Constituţiei depăşeşte limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de lege, atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an de la publicarea deciziei numărul 68 din 2017, Direcţia Naţională Anticorupţie, prin conducerea acesteia, a fost chemată iarăşi în faţa Curţii Constituţionale, pentru încă două conflicte de natură constituţională", a precizat Toader. AGERPRES