Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sutele de mesaje lăsate de bucureșteni pe pagina Proiecte în dezbatere publică a siteului Primăriei București arată reacția consternată față de conjunctura redundantă a unei astfel de luări de poziție. În prag de an electoral, sub presiunea măsurilor de reducere a deficitului bugetar, în carență totală de soluții la supraviețuirea instituțiilor cu caracter public, la adresa și solicitările repetitive de informaţii de interes public, Primăria tace.
Primăria București, prin instanța Primarului General emite în data de 4 septembrie 2023, un Referat de Aprobare la proiectele de hotărâre emise de aparatul de specialitate al Primarului Municipiului București privind încetarea activității a 7 centre culturale românești, localizate în capitală. Prin Serviciul de Transparență Decizională al Primăriei, o zi mai târziu, publicurile afabile află despre instituțiile de cultură pe care le frecventează pericolul desființării acestora: Casa Artelor „Dinu Lipatti”, Centrul Cultural „Lumina”, Centrul Cultural EXPO ARTE, Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „IOAN I. DALLES”, Centrul de Protecție a Plantelor București, Centrul pentru Tineret al Municipiului București, Centrul pentru Seniori al Municipiului București. Proiectele de hotărâre privind încetarea activităților culturale au fost listate pe adresa instituției centrale, www3.pmb.ro și supuse dezbaterii publice până la data de 20 septembrie 2023, respectiv 21 septembrie pentru Centrele de Tineret și Seniori.
În Referatele de Aprobare, Primarul General înaintează miza „rezolvării problemei de deficit bugetar, dar și evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR)”. Edilul justifică necesitatea adoptării de măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară prin administrarea eficientă a veniturilor publice. De asemeni, în aceleași referate se arată aplecarea spre utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice. Or, nu mai puțin de 80% din fondurile nerambursabile disponibile prin PNRR vizează domenii precum transportul, mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde, dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism. Toate cele 7 centre de serviciu în interes public acoperă arealele expuse. La o atentă evaluare a soluțiilor la îndemână pentru consolidarea veniturilor în sistem public, continuarea activităților unor centre care se adresează comunităților, prin oferirea de servicii publice culturale ar fi mult mai de interes spre atragerea de fonduri și monetar, decât economisirea temporară prin lăcătuirea acestora.
Centrele pentru Tineret și Seniori ale Municipiului București, de exemplu au fost înființate prin Hotărâre de Consiliu, cu ani înainte de primirea în funcție a actualei administrații locale.
Citește pe Antena3.ro
„Străzi deschise – Bucureşti, Promenadă urbană”, „The Color Run by Night”, „Semimaratonul Internațional București (Bucharest Half Marathon)” sunt bine cunoscutele proiecte ale Centrului pentru Tineret al Municipiului București care au avut ecouri atât la nivel național, cât și internațional. Un prilej pentru activitățile de voluntariat, programe, proiecte și evenimente dedicate miilor de tineri din capitală și împrejurimi riscă să fie înlăturat de pe harta administrației centrale. La nivelul centrului au fost campanii desfășurate în parteneriat cu diverse organizații de care beneficiază mii de copii ce provin din medii defavorizate din întreaga țară. O doamnă care se semnează Stăncuța, își arată indignarea pe site-ul Primăriei: „Din raportul de specialitate nu găsim motivele reale ale acestei decizii, poate ni le transmiteți d-voastră. Presupunem că până acum CTMB a fost în regulă, altfel nu le permiteați să facă evenimente și acum, în an electoral faceți curat...curat la cultură, la tineri, la șansele lor să poată avea niște proiecte prin care să fie ajutați și un loc unde să se întâlnească studenții.”
Mai mult decât atât, Centrul pentru Seniori al Municipiului București sprijină proiectele de interes public în vederea stimulării contribuţiei sectorului non-profit la creşterea şi încurajarea participării active a persoanelor care au vârsta de peste 50 de ani, la viaţa comunităţii, fiind singura entitate care se adresează acestei categorii de populație înființată la nivel central: ,,Pentru toate segmentele de vârstă există câte 1-2 instituții care fac proiecte, pentru seniori există 1, și îl desființați și pe acela?”, se întreabă doamna Stela pe platforma Primăriei.
În probabilitatea în care acțiunile de redresare financiară ar fi fost precipitate doar de unica intendență a centrelor cu specific clar conturat, senioratul bucureștean nu ar fi fost atât de dezamăgit de intenția oficialilor. Dar pe lista neagră urmează atât centre care își desfășoară activitatea în clădiri de patrimoniu, cum ar fi Casa Artelor „Dinu Lipatti”, în casa memorială a marelui pianist român sau Centrul Metropolitan „Ioan I. Dalles” în fostul edificiu al Universității Populare de Arte, dar și centre care se adresează tuturor categoriilor de vârstă, interesate și iubitoare de înalta cultură.
Centrul de excelență în cultură „Lumina” primește propuneri de proiecte culturale în domeniile muzică, teatru carte, arte plastice și fotografie.
Din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Centrului Dalles rezultă un număr mare de activități care ar putea fi organizate, principalul său obiectiv de activitate fiind organizarea de cursuri de inițiere, formare și educație permanentă. Se remarcă un număr impresionabil de spectacole de teatru de muzică și concerte, simpozioane și lansări de ordin cultural desfășurate la scenă deschisă, în sala de spectacole, arhiplină la fiecare eveniment.
După cum notează autoritățile de specialitate în rapoarte, în aplicarea principiilor responsabilității și constrângerii bugetare se propune redistribuirea activităților existente a centrelor propuse spre închidere către alte entități care pot asigura luarea de măsuri pentru reducerea impactului bugetar. Afectat de această situație este și Centrul de protecție a plantelor București. De altfel, redistribuirea responsabilităților către ARCUB în ceea ce privește activitățile desfășurate la Centrul Cultural EXPO ARTE, Primăria notează în Referatul de specialitate:„Remarcabil este faptul că, în mod evident, pe acest segment de activitate (arte plastice și vizuale, expoziții – n. red.), ARCUB nu a mai inițiat manifestări culturale de o asemenea anvergură.” Remarca este consolidată și de comentariul unui semnatar, L.S., pe platforma Primăriei, prin contra-argument în favoarea Expo-Arte : „Stimate domnule primar, am făcut parte din grupul de lucru care a elaborat Strategia Culturală a Municipiului București 2016-2026. Colaborez din 2022 cu Expo-Arte si am aplicat îndeaproape cele prevăzute în această strategie. În 2022 instituția a derulat 11 proiecte în care au performat 177 artiști, peste 30.000 de persoane au vizitat evenimentele, reach social media 1.700.000 și 160 articole generate in print sau online. În 2023 avem 13 proiecte(…).De aceea afirmația din raportul dvs. de specialitate cum că instituția funcționează în regim de avarie și că doar în 2019-2020 au avut loc ceva proiecte, este o eroare gravă. Expo-Arte a adus o gură de aer proaspăt, a accesat locații neconvenționale (clădiri de birouri, hala ISAF Giulești), a promovat tineri artiști și a adunat laolaltă comunități. ”
Decizia autorităților de a sista activități culturale devine cu atât mai ocultă în măsura în care, în urma adresei înaintată către Ministerul Culturii, reprezentanții oficiali se poziționează spontan: ,Ministerul Culturii nu are în subordine, sub autoritate sau în coordonare niciun centru cultural care funcționează la nivelul municipiului București.”
Completând prerorația argumentelor împotriva rezoluției șovăielnice, Varujan Vosganian, fost Ministru al Economiei postează pe profilul său de social media : „O nouă agresiune împotriva culturii române: Primăria Municipiului București (PMB) dorește închiderea Casei Artelor „Dinu Lipatti”. Casa Artelor „Dinu Lipatti” își are sediul într-o frumoasă clădire din centrul Capitalei, în care a trăit marele pianist Dinu Lipatti. A fost înființată ca instituție în anul 2018 și, de atunci, a găzduit sute de evenimente muzicale (și nu numai), în care au performat aproape două mii de artiști. Casa Artelor aparține Primăriei Municipiului București și este finanțată din bugetul Primăriei, dar și din venituri proprii. Finanțarea publică a Casei Artelor a scăzut continuu în timpul mandatului lui Nicușor Dan, ajungând, în termeni reali, la cca. o treime din sumele alocate în anul înființării. Primăria consideră că închiderea acestei instituții culturale va reduce cheltuielile Primăriei. Și, în plus, consideră edilii, s-ar elimina dublarea de atribuțiuni între instituții de cultură, astfel de activități derulând și ARCUB (Arte Cultură București). Ideea că bugetele – național și local – se salvează prin închiderea instituțiilor de cultură e o viziune primitivă și periculoasă, pe care n-a împărtășit-o niciun Guvern din toată istoria modernă și contemporană a României, nici măcar regimul comunist. Iar argumentul că se suprapun atribuții cu ARCUB (…), nici nu merită comentat. Închiderea Casei Artelor și scoaterea, astfel, a Casei Dinu Lipatti din circuitul cultural este o împietate. Consilierii locali au datoria să împiedice, prin respingerea proiectului de hotărâre, această agresiune la adresa singurului bun prin care avem avantaj absolut asupra lumii, și anume cultura națională.”
Arhitectura delicată a culturii românești. Primăria București, etajul 3, Sala de Consiliu
În 1906 se depun documentele pentru autorizația de construcție a Palatului Ministerului Lucrărilor Publice în bulevardul Elisabeta, în prezent Primăria Municipiului București. Arhitectul Petre Antonescu se angaja în epocă la durarea unei clădiri cu semnificație culturală incontestabilă pentru trecutul, prezentul și viitorul moral al României, atât din perspectiva amplasamentului urban, dar mai ales din punct de vedere al utilității sale ulterioare. Planurile inițiale nu sunt respectate în totalitate, iar decenii mai târziu, din cauza vicisitudinilor războiului, dar și a intervențiilor de restaurare, Petre Antonescu își asumă construcția unui al treilea etaj, în 1952. Aproximativ 70 de ani mai târziu, în Sala de Consiliu a Primăriei, aflată la cel de-al treilea cat, se decide continuarea sau nu a activității a 7 centre de cultură bucureștene, pe ordinea de zi aflându-se, printre acestea, paradoxal, chiar unul dintre primele proiecte arhitecturale ale lui Petre Antonescu, casa din strada Lascăr Catargiu, nr. 12, astăzi monument istoric, casa memorială Dinu Lipatti.
(Elevația de nord a clădirii Primăriei Generale București. Imagine postbelică (© Simina Stan). Petre Antonescu, arhitectul acesteia nota în „Arhitect PETRE ANTONESCU, Clădiri,construcții, proiecte și studii”, București; Ed. Tehnică, 1963, despre contrastul între ancadramentele robuste ale etajului 3, nou adăugat, și delicatețea lexicului arhitectural și decorativ al conceptului prim pentru nivelurile inferioare) - sursa: ARHITECTURA - revista uniunii arhitecților din România fondată în 1906.
Deschis la 19 martie 2018, la 101 ani de la nașterea marelui muzician român Dinu Lipatti, cu prilejul celei de-a doua ediții a festivalului ,,I love Lipatti” se inaugurează Centrul Cultural „Casa Artelor Dinu Lipatti”, sub atenta coordonare a fondatoarei Alice Barb. Festivalul devine cel mai important Proiect al Casei Artelor Dinu Lipatti, și astfel începe călătoria realizărilor în premieră de proiecte culturale cu titlu de unicitate. Pe parcursul celor VI Ediții de până acum ale Festivalului se realizează multiple Premiere, dintre care unele mondiale: Recitalul Extraordinar „Integrala compozițiilor pentru pian solo” de Dinu Lipatti în interpretarea unui singur artist, pianistul Viniciu Moroianu, Recitalul Extraordinar „Integrala liedurilor” de Dinu Lipatti în interpretarea celebrei soprane Elena Moșuc și a cunoscutei pianiste Verona Maier. Se publică cea de-a III-a ediție a volumului de Memorii, semnat de fratele lui Dinu Lipatti – ambasadorul Valentin Lipatti - „Strada Povernei 23", îmbogățit în Premieră cu 30 de fotografii, în Colecția Esențial, alături de „Biografia lui Dinu Lipatti” de Dragoș Tănăsescu și Grigore Bărgăuanu și “Scrisorile” lui Dinu Lipatti. Se lansează în Premieră absolută Albumul Dublu CD ”Integrala compozițiilor pentru pian solo” de Dinu Lipatti în interpretarea pianistului Viniciu Moroianu și tot în Premiera absolută se lansează CD-ul “Lipatti și Enescu – Chansons et Melodies” în interpretarea celebrei soprane Elena Moșuc și a pianistei Verona Maier, în Colecția Esențial.
Festivalul „I love Lipatti” și-a continuat misiunea și în condiții de pandemie, pe platformele de socializare, unde peste 4 milioane de beneficiari au avut acces la proiectele desfășurate online. În Ediția din anul 2020 au fost realizate timp de 4 zile postări din 2 în 2 ore cu fotografii, mărturii, scrisori, fragmente din volumele apărute în Colecția Esențial, interviuri din revistele ,,Prima iubire – Muzica”, expoziții digitale despre viața și cariera lui Dinu Lipatti, transmisiuni de filme și 4 recitaluri extraordinare live stream, care au cuprins doar compoziții de Dinu Lipatti și din repertoriul marelui pianist. Toate acestea au totalizat 25 de materiale și producții culturale online. În Ediția din 2021, an pandemic de asemenea, Festivalul „I love Lipatti” a continuat cu transmisiuni live streaming, cu 3 recitaluri extraordinare integrale Lipatti: ,,Integrala liedurilor”, ,,Integrala pieselor pentru instrumente de suflat”, ,,Integrala pieselor pentru pian solo”. În cadrul acestor recitaluri au fost interpretate pentru prima oară în lume, în cadrul aceluiași eveniment, nu mai puțin de 30 de compoziții din totalul de 49 pe care marele muzician ni le-a lăsat moștenire.
Mai mult decât atât, Conform Rapoartelor de activitate de pe site-ul instituției: ,,În anul 2020, Casa Artelor Dinu Lipatti a organizat 61 de seri de spectacol cu public și online, continuând Programele, proiectele și evenimentele culturale create încă de la înființare, respectând în totalitate programul de activități depus la începutul anului atunci când restricțiile sanitare au fost relaxate. Casa Artelor „Dinu Lipatti” a organizat 9 evenimente cu public, totalizând 12 recitaluri, 8 proiecții de film, 3 conferințe și 8 expoziții despre viața și familia marelui pianist și compozitor. Au participat aproximativ 600 de beneficiari respectând toate măsurile sanitare și de distanțare fizică în vigoare odată cu declanșarea pandemiei COVID-19. Centrul a digitalizat cu forțe proprii întreaga activitate culturală realizând 52 de transmisiuni în regim de premieră, 37 de live-uri ale recitalurilor și spectacolelor de muzică dans și teatru susținute la Casa Lipatti în primii 2 ani. În cadrul a 37 de evenimente online la care au participat 312 artiști din sistemul independent și de stat, compozițiile lui Dinu Lipatti, fiind interpretate sistematic, continuă astfel programul de promovare a creațiilor lui în rândul artiștilor români din toate generațiile. Așadar, Casa Artelor „Dinu Lipatti” și-a creat o bibliotecă virtuală pe pagina de Youtube și Facebook ce cuprinde 135 de clipuri video, recitaluri extraordinare transmise în premieră, live-uri, testimoniale, o parte din ele putând fi vizualizate și pe Instagram, ale instituției. Astfel, evenimentele programele și proiectele culturale realizate online în anul 2020 au fost urmărite de 2.177.943 de beneficiari într-o perioadă extrem de dificilă pentru cultură.”
În 2021, tot an pandemic,
„Casa Artelor Dinu Lipatti a organizat 58 de seri de spectacol cu public și online continuând Programele, Proiectele și Evenimentele culturale create încă de la înființare și respectând în totalitate Programul de activități depus la începutul anului. Atunci când restricțiile sanitare au permis, Casa Artelor Dinu Lipatti a organizat 31 de Seri de Evenimente cu public totalizând 32 de Recitaluri de muzică și 3 de Poezie și muzică, 18 proiecții de film, 11 conferințe, 68 de expoziții și 28 de audiții despre viața și familia marelui pianist și compozitor Dinu Lipatti, respectând toate măsurile sanitare și de distanțare fizică în vigoare, fapt ce a dus la evitarea oricărui risc pandemic la nivelul instituției și derularea Programelor, Proiectelor și Evenimentelor culturale în concordanță cu Programul instituției, prezentat la începutul anului 2021.
Cu aprobarea Consiliului General al Municipiului București, începând cu luna septembrie 2021, Casa Artelor Dinu Lipatti a introdus accesul pe bază de bilete la Evenimentele culturale organizate. Modificarea de strategie a fost una fundametală, astfel, crescând veniturile instituției și reușind cu succes o vânzăre de 100% din capacitatea permisă a sălii la fiecare eveniment.
Prin H.C.G.M.B. nr. 202 din 2021 privind aprobarea tarifelor, cu aplicabilitate din 14.07.2021, Casa Artelor Dinu Lipatti, cu un număr redus de personal angajat față de numărul de posturi aprobate, respectiv 10 angajați dintr-un total de 15 posturi și o reducere cu 19% a cheltuielilor față de anul 2020, a realizat, în anul 2021, 70 % din veniturile estimate în doar cinci luni de activitate. Sursa veniturilor realizate au reprezentat-o: biletele pentru Evenimentele culturale, biletele pentru vizitarea Casei Lipatti, vânzarea Revistei Casei Artelor Dinu Lipatti, “Prima Iubire, Muzica”, vânzarea de Cărți, precum și închirierea Salonului de Muzică al Casei Lipatti.
Odată cu declanșarea Pandemiei Covid-19, Casa Artelor Dinu Lipatti a digitalizat cu forțe proprii întreaga activitate culturală, continuând să transmită evenimente online și în anul 2021, deseori la cererea publicului, realizând asfel 27 de Transmisiuni în Regim de Premieră și Live-uri ale Conferințelor, Recitalurilor și Spectacolelor de muzică și teatru susținute la Casa Lipatti, la care au participat 147 artiști din sistemul independent și de stat, compozițiile lui Dinu Lipatti fiind interpretate sistematic, continuând astfel Programul de promovare a creațiilor lui în rândul artiștilor români din toate generațiile. În total au fost interpretate 315 lucrări muzicale, dintre ele 170 de lucrări din creația românească, dintre care 33 de compoziții semnate de Dinu Lipatti. De asemenea, Casa Artelor Dinu Lipatti și-a creat o Bibliotecă virtuală, cu peste 420 de clipuri video pe pagina de Facebook și peste 180 pe canalul de Youtube, care cuprinde Recitaluri extraordinare transmise în Premieră, Live-uri, testimoniale, documentare. Toate acestea pot fi accesate permanent. Astfel, Evenimentele, Programele și Proiectele culturale realizate online în anul 2021 au fost urmărite de 1.768.714 de beneficiari ai activităților noastre culturale. ”
De asemenea, alte proiecte precum „Mozartissimo”, „Casa Lipatti – Open Stage” sau „I love Lipatti - Junior” care se adresează absolvenților de școli de muzică, studenților și elevilor, tuturor tinerilor cu dorință de afirmare iscălește bunul demers al activităților culturale desfășurate în această casă de patrimoniu. ,,Ca și tânăr artist aspiri spre marile scene, spre o carieră care să îți aducă satisfacții și bucurii. Încă din timpul facultății suntem învățați că, pentru a ajunge la un nivel ridicat, este nevoie de multă muncă, dar mai ales de experiență. Începem treptat, cu emoțiile primelor examene și a recitalurilor de clasă. Însă de aici, până la a ajunge pe o scenă de operă, este o cale lungă. Astfel, spun cu mare recunoștință și bucurie că am avut ocazia de nenumărate ori să interpretez recitaluri la Casa Artelor “Dinu Lipatti”. Este o punte de trecere, un loc în care ne simțim valorificați, apreciați și încurajați . De fiecare dată ne-am bucurat de un public cald, care ne-a susținut și ne-a oferit încredere prin aplauzele atât de sincere. , își amintește Alexandra Dracea, soprană și absolventă de Conservator, distribuită în prezent în spectacole de operă și operetă pe scene lirice din București.
(Casa Lipatti (Dinu Lipatti), construită în anul 1902 și înregistrată în lista monumentelor istorice din București, poate fi admirată pe bulevardul Lascăr Catargiu nr.12, fiind unul dintre primele proiecte ale arhitectului Petre Antonescu. Imagine actuală (© Anca Cernat). Construcția se remarcă printr-un stil marcat de elemente Art Nouveau, cu ușoare influențe baroce.) - sursa: https://aia-proiect.ro/
În apărarea transmiterii și continuității bunului etic cultural intervine Daniel Magdal, tenor și director adjunct al Operei Naționale București, care găsește extrem de importantă activitatea desfășurată la Casa Artelor „Dinu Lipatti” : ,, ...fiecare centru care oferă posibilitatea, în special, artiștilor în devenire, fie ei elevi sau studenti , dar și artiștilor consacrați, trebuie apărat și susținut ! Mai mult, Casa Lipatti, păstrează vie memoria marelui artist Dinu Lipatti, recunoscut pe plan mondial ca unul dintre cei mai mari pianiști ai lumii, ceea ce ne obligă la respect și la a duce mai departe moștenirea morală lăsată nouă !!!! Îmi doresc ca oficialii să reflecte mai adânc la tot ceea ce înseamnă cultura noastră și să susțină tot ce înseamnă proiect cultural, pentru că asta ține de identitatea națională!”
În Raportul de specialitate al Primăriei, însă, bogata activitate susținută și prezența unor mari personalități culturale autohtone par insuficient reflectate de către îngrijitorii centrului cultural după mărturiile din documentul oficial :„Activitatea acestui centru cultural a fost drastic afectată în contextul pandemic inițiat încă din luna martie a anului 2020, fiind redus numărul reprezentațiilor cu public, majoritatea proiectelor acestuia trecând în mediul online, (conferințe, recitaluri și spectacole de muzică și teatru) sau concentrându-se pe activitatea editorială în dauna celei dedicate artelor performative. Datorită măsurilor luate de autorități pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în prezent numărul de proiecte acțiuni culturale pe care le-a inițiat dezvoltat actuala instituție este insuficient pentru a justifica menținerea unei infrastructuri aglomerate la nivelul municipiului București pe o piață de consum asigurată oricum de către ARCUB.”
O prezență constantă pe nobila scenă, în viziunea domniei sale, la Casa Artelor ,,Dinu Lipatti” baritonul și prim solist al Operei Naționale București, Adrian Mărcan evocă : ,,Au fost mai multe momente speciale pe care le-am trăit in această locație, deosebită prin eleganță, rafinament si înnobilat de prezența distinsei doamne Alice Barb. Unul dintre cele mai emoționante a fost prezența mea în public la Recitalul studenților clasei de canto Silvia Voinea, a tinerei generații de cântăreți de operă, care în evoluția lor spre marile scene , au avut șansa să se dezvolte artistic și în acest loc! Emoția prin care trec ei este mult mai mare in astfel de locații, deoarece publicul este foarte aproape de interpret, stările interioare se transmit mult mai profund decât pe o scenă mare . Este un " antrenament " foarte bun și indicat să-și găsească continuitate în dezvoltarea tinerelor talente atât de la canto, cât și de la instrumente.”
În așteptarea cântecului de lebădă
Cu ocazia Zilelor Bucureștiului, în semn de susținere a Casei Artelor Dinu Lipatti, baritonul Adrian Mărcan, împreună cu o suită dintre cele mai cunoscute și apreciate voci lirice din România organizează, pro bono, un recital eveniment, intitulat sugestiv, ,,Lăsați-mă să cânt”, care a umplut curtea interioară a Casei Lipatti, de iubitori de muzică clasică. Precedent recitalului, sub titulatura, „Rămas bun, București !” , Orchestra Simfonică București susține un concert cu public avizat, în aceeasi locație. Totodată, regizoarea Anda Tăbăcaru deschide o petiție online, semnată de sute de contestatari deciziei de a închide centrul cultural care păstrează vie moștenirea incomensurabilă a pianistului român de geniu, Dinu Lipatti. „Faptul că se pune în discuție desființarea acestui loc este foarte grav! Nu numai pentru viitorii artiști, dar și pentru publicul bucureștean, care își găsește în muzica clasică și în muzica de calitate o oază de liniște și de încărcare sufletească. Sunetul produs de vocea umană, dar și de instrument, energia transmisă de acesta, poate deveni chiar vindecătoare de boli, iar faptul că majoritatea românilor sunt într-o oarecare stare de depresie neacceptată sau nerecunoscută,… este cert că e nevoie de mai multe locașuri de cultură, de acte de cultură de calitate unde se pot " vindeca"!
Personal, cunosc persoane din public care vin frecvent la spectacolele de operă și îmi mărturisesc efectul benefic pe care îl are muzica de operă asupra psihicului lor și a calității muncii pe care o depun la serviciu, după un spectacol de operă!
Cred că îmi aduc aminte unul dintre cele mai deosebite proiecte pe care l-am susținut la „Casa Artelor Dinu Lipatti”. A fost Recitalul celor 3 baritoni, împreună cu Iordache Basalic, Alexandru Chiriac și pianistul Alexandru Burcă. Am simțit atât din partea noastră, a artiștilor care au interpretat arii și canțonete dintre cele mai cunoscute, cât și din partea publicului fidel acestui locaș de cultură, o exuberanță și o bucurie extraordinară, care a făcut ca acea seară să rămână memorabilă!” mărurisește baritonul Adrian Mărcan.
Cu o bogată activitate culturală se remarcă Centrul Metropolitan „IOAN I. DALLES”, care în prezent are antamate spectacole până la sfârșitul anului. ,,Îmi este foarte greu să aleg un singur proiect din toate pe care le-am organizat la Sala Dalles. Pot să spun că toate sunt proiecte de suflet și colaborez cu centrul de foarte mulți ani. De când eram încă student. Deci sunt mulți,mulți ani ! Totuși proiectul de suflet și cel mai nou, să spun ar fi „Crăciunul lui Nicholas” pentru că eu iubesc foarte mult Crăciunul și îl iubesc foarte mult pe copilul meu, Nicholas. Este un concept incredibil de frumos și pot să afirm că este o invitație a mea către mari artiști și prieteni de-ai mei din domeniul muzical, să se alăture mie și Mădălinei, soția mea, pe scenă. Am creat împreună acest concept, mai mult a fost ideea soției. Eu am fost cel care, împreună cu ea am mers mai departe și am dus proiectul la bun sfârșit, pentru prima dată anul trecut și cu ajutorul lui Dumnezeu va fi și anul acesta tot la Sala Dalles, în data de 6 decembrie.
Sunt foarte multe spectacole pe care le-am organizat. Am făcut și „Crăciunul iubirii” imediat după „Crăciun lui Nicholas”. Am cântat ca invitat în concerte și recitaluri.
Pot să spun că am debutat la Sala Dalles, student, într-o operă în concert, mai exact în ,,Elixirul dragostei”, de Gaetano Donizetti, la clasa maestrului Ionel Voineag și am debutat, ca bariton în rolul Belcore, și nu ca tenor. Aveam 19 ani, deci am niște amintiri incredibile în ceea ce privește Sala Dalles.
Acum urmează să facem un mare concert, un concert foarte frumos pentru copii și pentru copiii mai mari, „Tărâmul poveștilor”, programat pe data de 21 octombrie.
Mă leagă foarte multe amintiri și momente speciale de această scenă. Am făcut și acel recital, „Il canto”, când am împlinit 30 de ani, în anul 2017, în care am câștigat premiul „Luciano Pavarotti” și premiul „Matei Brâncoveanu” pentru rezultate deosebite în domeniul Muzică. Am sărbătorit cumva, atât de ziua mea, cât și 10 ani de la dispariția marelui Pavarotti, chiar aniversarea zilei de naștere a marelui tenor care s-a născut tot în luna octombrie. Am vrut să marchez atunci un moment și a ieșit un spectacol foarte frumos, am avut invitați de marcă și a fost prezent și profesorul meu de suflet, maestrul Ionel Voineag. Îmi doresc să continui colaborările cu această instituție de cultură.”, declară unul dintre cei mai apreciați tenori din România, solist al Operei Naționale București, Alin Stoica.
Pe site-ul Primăriei mesajele publicului consumator relevă nemulțumiri, întrebări, nedumeriri, curiozitate și contra argumente refereratelor de specialitate.
Radu scrie în data de 7 septembrie 2023:
„Zero soluții de continuitate la Sala Dalles. Zero soluții de optimizare a organigramei și a costurilor. Zero comunicare despre situația clădirii care aparține Academiei Românei și nu Primăriei. Zero comunicare despre continuitatea spectacolelor și evenimentelor antamate. Primarul general taie cu pixul ca un contabil închis cu laptopul într-un dulap. Nu l-am văzut pe Nicușor Dan vreodată la vreun spectacol, ci doar profitând de oameni de teatru care l-au susținut în campania electorală. Includerea Sălii Dalles în această dezbatere este o rușine din categoria blocului comunist zidit peste clădirea art deco și parcul Sălii Dalles.”
C.M. se întreabă în data de 6 septembrie 2023:
„...În cultura și proiecte de tipul acesta dumneavoastră-Primăria-aveți datoria morală și etica să investiți și să le susțineți necondiționat, pentru că oferă o valoare care nu se poate măsura în bani. De ce ar propune cineva să li se pună bețe în roate? Ce intenții există aici în spate și ce se vrea a se face în schimb cu ,,Casa Artelor Dinu Lipatti”? Dacă nu produc profit, de ce nu îi finanțați dumneavoastră? Pare că se vrea a se nimici arta, cultura, binele, frumosul, ca să rămânem doar cu mundanul și tot ce e grotesc și atât de vizibil în București. Nu sunt absolut deloc de acord să se înceteze activitatea acestui centru de cultură. Din atâtea rele pe care să le combateți, dumneavoastră alegeți să desființați un bine care ne îmbogățea viața: pe a noastră și pe a turiștilor- mai ales pe cea culturală- în București. Dacă vreți să se ridice la înălțimea standardelor dvs., promovați-i mai bine, dați-le fonduri, susțineti activitatea lor, nu invers.”
O.C. semnalează în data de 6 septembrie 2023:
„Mai bine desființati ARCUB! Din punctul meu de vedere (de spectator), Centrul Lumina este singura instituție de cultură din București care asigură un standard de calitate al spectacolelor oferite. Trebuie recunoscut faptul că tot succesul acestei instituții se datorează câtorva oameni cu adevărat de cultură (care pot fi numărați pe degete). Nu este valabil același lucru despre ARCUB.
În plus, informațiile din Referatul de aprobare (conform căruia scopul demersului este unificarea serviciilor publice care au activități asemănătoare) nu sunt în concordanță cu textul proiectul de hotărare (care prevede desființarea Centrului Lumina, urmând că ARCUB să preia doar bunurile mobile și un imobil care nu a fost niciodată efectiv în administrarea Centrului).
În acest context, vă rog să ne puneți la dispoziție studiile care stau la baza Raportului de specialitate, din punct de vedere cultural (numărul de spectacole, numărul de spectatori, contribuția culturală, impactul asupra comunității, etc).
Astfel, deși economiile la bugetul de stat pot părea un factor important în luarea deciziilor, este și mai important că aceste decizii să fie luate cu grijă pentru a limita eventualul impact negativ major asupra culturii și a comunității locale. Subliniez faptul că, în general, economiile la bugetul de stat nu se realizează prin desființarea unor instituții a căror activitate este oricum subfinanțată.”
Florentina observă pe 6 septembrie 2023 :
,,În motivația de desființare a Centrului de Protecție a Plantelor,(paragraful 5 al Referatului nr 147563/04.03.2023), Nicușor Dan spune cā “… instituția.. a susținut un număr infim de acțiuni raportat la nevoia de protecție și la cerințele bucureștenilor…”. Pāi instituția nu are venituri proprii! De câți bani îi dā primāria, de atâția efectueazā acțiuni de protecție a plantelor! Aberantā motivația, nu? E ca și cum bagi 2 litri de benzinā în masinā și te plângi cā nu-ți ajunge sā te ducā de la București pânā la mare.”
Lector univ. dr. Bogdan Bucur, de la Facultatea de Științe Politice (SNSPA București), conchide, pe 6 septembrie 2023 :
„Domnule primar general,
Dezaprob intenția d-voastră de a desființa un centru cultural, mai ales într-o țară, ca România, care ocupă locuri fruntașe în Uniunea Europeană la toți indicatorii măsurați de Eurostat și INS privind fenomenele sociale, educaționale și culturale negative, precum abandonul școlar, educația precară (cei mai puțini studenți), consumul cultural precar (frecventarea slabă a sălilor de spectacole, achiziția de carte într-un procent de 6,5% anual) etc.
Pretextul de natură financiară din proiectul de hotărâre, potrivit căruia taman pentru cultură nu mai sunt bani, este inacceptabil, în condițiile în care Primăria Municipiului București este una dintre cele mai bogate instituții publice din România, cu un buget de peste 2 miliarde de euro. Eu am participat la câteva piese de teatru jucate de Centrul Cultural Lumina și am apreciat nivelul excepțional al trupei. De altfel, pe cei mai mulți dintre actori îi știam din perioada în care jucau la Teatrul Metropolis.
Bucureștiul este capitala europeană cu cele mai puține teatre. În toate cartierele-dormitor construite în perioada comunistă nu există teatre. În Budapesta, de pildă, sunt peste 40 de teatre și peste 100 de muzee. Comparați cu datele Bucureștiului. În aceste condiții, dumneavoastră mai vreți să și desființați din puținele teatre pe care le avem? La capitolul "spații & facilități culturale"/"cultural venues & facilities", Bucureștiul ocupă ultimul loc între orașele europene cu peste 1 milion de locuitori.
Să desființezi centre culturale, într-o țară care se prăbușește educațional și cultural sub atacurile furibunde ale abandonului școlar și manelismului analfabet este, în opinia mea, ceva de neimaginat.”
Sfârșitul lui octombrie încheie evaluarea documentației care propune încetarea activităților culturale a centrelor culturale, cele 7 avute în vedere, din București, dar și concluzionează reacția comunității în urma dezbaterilor publice, desfășurate pe site-ul Primăriei. Toamna lui 2023 poate încheia, în ultimă instanță, tensiunile și neînțelegerile create în rândul oficialilor de hățișurilor legislative ale Codului Administrativ, pe care își sprijină Proiectele de Hotărâre, incapacitatea de reacție, în urma relansărilor și escalărilor solicitărilor în vederea exercitării dreptului la informare publică. Aparenta eludare de la responsabilitatea deciziei ultime a aparatului administrativ central se reflectă în omisiuni în emiterea comunicărilor publice, cum ar fi republicarea,versiunilor îmbunătățite” a Proiectelor de Hotărâre, amânarea rezoluțiilor. Toate acestea se oglindesc în opinia exprimată a consumatorului de cultură ca un stigmat al pasivității și apatiei cu care este tratat sectorul cultural românesc, la nivel public central. În expectanțe, cântecul de lebădă nu se va auzi vreodată.
Un articol de Paula Margareta Luca
