Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbările climatice, pierderea fără precedent a varietăţii formelor de viaţă și răspândirea pandemiilor devastatoare transmit un mesaj clar: este momentul ca omul să se reconcilieze cu natura. Sub sloganul „Să readucem natura în viaţa noastră”, Comisia Europeană a lansat recent strategia UE pentru biodiversitate până în 2030, cu acţiuni concrete în beneficiul oamenilor, al climei şi al planetei.
În deschiderea documentului, se spune că pandemia i-a făcut pe oameni mai conştienţi ca niciodată de legăturile care există între sănătatea lor şi cea a mediului înconjurător. Protecţia şi restaurarea biodiversităţii – adică, a varietăţii formelor de viaţă de pe planetă – sunt deci esenţiale pentru a întări societatea şi pentru a preveni apariţia şi propagarea bolilor. Sunt esenţiale şi pentru relansarea economică a Europei, după criza COVID-19. Pactul Verde pentru Europa (The European Green Deal), care este noua strategie de creştere a Uniunii, va fi busola acestei relansări, veghind ca economia să fie în serviciul societăţii şi să-i dea mai mult naturii decât îi ia.
Dezechilibre dramatice
Activităţile umane nesustenabile, care creează dezechilibre între creşterea economică şi protecţia mediului, au consecinţe dramatice: populaţia mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani, iar un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia. Declinul biodiversităţii se interconectează cu criza climatică, iar cele două se agravează reciproc.
„Restaurarea pădurilor, a solurilor și a zonelor umede și crearea de spații verzi în orașe sunt esențiale, dacă dorim să atenuăm efectele schimbărilor climatice până în 2030”, se spune în document.
Citește pe Antena3.ro
Obiective obligatorii
Noua strategie a Uniunii Europene prevede transformarea în zone protejate a cel puţin 30% din suprafaţa terestră şi a 30% din mările Europei. Are în vedere o protecție mai strictă pentru pădurile primare și seculare, stabilind un nou cadru legal pentru refacerea naturii, care include și obiective obligatorii până în 2021.
Sunt prevăzute refacerea ecosistemelor terestre şi marine degradate, prin creşterea ponderii agriculturii ecologice, prin oprirea şi inversarea declinului polenizatorilor (insecte şi păsări, vitale pentru producţia agricolă şi securitatea alimentară). Se preconizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor şi restaurarea cursului natural pentru cel puţin 25.000 km de râuri din UE. Se mai au în vedere plantări masive de arbori.
În slujba economiei
Conservarea biodiversităţii are impact pozitiv şi asupra economiei, dat fiind că aproape jumătate din PIB-ul mondial (circa 40.000 de miliarde de euro) depinde de natură. Construcţiile, agricultura, producţia de alimente şi băuturi – adică cele mai mari sectoare economice, care generează peste 7.000 de miliarde de euro – depind în mare măsură de o natură sănătoasă. Strategia Comisiei Europene arată că protejarea zonelor umede din regiunile de coastă ar ajuta sectorul asigurărilor să economisească în jur de 50 de miliarde euro pe an, prin reducerea pierderilor cauzate de inundații, iar conservarea stocurilor marine ar putea creşte profiturile anuale ale sectorului de pescuit cu peste 49 de miliarde de euro.
Refacerea naturii înseamnă şi noi locuri de muncă, directe şi indirecte, asta fiind de ajutor comunităţilor locale. Pe viitor, se preconizează că nevoile în materie de biodiversitate ar putea genera până la 500.000 de locuri de muncă.
3 miliarde de copaci ar urma să fie plantaţi în Europa, până-n 2030.
Se vor debloca 20 de miliarde de euro pe an pentru biodiversitate, din diferite surse, inclusiv din fonduri europene și din finanțare națională și privată, se spune în strategie.
