14 milioane euro, bani publici pentru un pasaj particular

Accesul la complexul co-mercial deschis recent la iesirea dinspre nord a Bu-curestilor se va face printr-un pasaj superior. Facilitatile rutiere nece-sare accesului la aceasta investitie privata vor fi executate din fonduri publice ale Ministerului Transporturilor. Principalii beneficiari ai constructiei nu sunt soferii de pe DN1, ci clientii si proprietarii ansamblului, precum si cei care vor locui in viitorul cartier de locuinte.

Accesul la complexul comercial deschis recent la iesirea dinspre nord a Bucurestilor, pe DN1, se va face printr-un pasaj superior, investitie suportata din fonduri publice, in baza unei hotarari din anul 2003 a Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor si Administratiei Nationale a Drumurilor.

Complexul comercial deschis recent la marginea Bucurestilor, pe DN1, este o investitie privata. Cei care s-au lansat in aceasta afacere s-au grabit sa inceapa recuperarea investitiilor inainte ca lucrarile adiacente sa fi fost finalizate. Proprietarii straini ai complexului comercial au obtinut acordul pentru amplasarea unui semafor care sa faciliteze temporar accesul clientilor, inainte ca in dreptul strazii Jandarmeriei sa fie construite un sens giratoriu si un pasaj superior. Semaforul a gatuit traficul pe DN1, inlaturarea lui fiind rezultatul interventiei presei.

AVANTAJ PRIVAT, BANI PUBLICI. Solutia sensului giratoriu si a pasajului este, din punct de vedere rutier, avantajoasa. Cele doua vor asigura fluidizarea traficului. Principalii beneficiari ai constructiei sunt clientii si, implicit, conturile proprietarilor respectivului complex comercial, precum si cei ce vor locui in viitorul cartier de locuinte ce urmeaza sa fie construit in acea parte a Capitalei. Ceea ce, de buna seama, ar fi insemnat ca lucrarile sa fie suportate din banii acestora. In realitate, constructia - in valoare de 14 milioane de euro - va fi construita din fonduri publice, in baza unei decizii luate in anul 2003 de Consiliul Tehnico-Economic, o comisie din care fac parte specialisti in infrastructura si trafic ai Ministerului Transporturilor, ai Administratiei Nationale a Drumurilor (in prezent, Compania Nationala a Drumurilor Nationale si Autostrazilor din Romania) si ai Politiei Rutiere. Lucrarile vor fi executate de Lena Engenharia E Constructiones SA, un antreprenor portughez.

GREU DE RECUPERAT. "Contractul semnat fiind, iar executia pasajului odata inceputa, sansele ca el sa fie oprit, fara ca statul sa mai fie obligat sa plateasca suplimentar daune importante, sunt minime. Oportunitatea acestui pasaj nu poate fi tagaduita, dar normal ar fi fost ca la finantarea lui sa participe si investitorii din zona si cei ce vor locui acolo si vor fi principalii beneficiari", a comentat Adrian Ionescu, purtatorul de cuvant al Ministerului Transporturilor.

Juristii consultati de Jurnalul National sunt de parere ca o posibila solutie de recuperare a fondurilor publice ar putea rezulta in urma unor discutii dintre finantator (Ministerul Transporturilor) si primariile care beneficiaza de pe urma impozitelor platite de firmele din complexul comercial si de locuitorii viitorului cartier. Prin contract, investitorii nu mai pot fi obligati sa contribuie financiar. Cativa kilometri mai la nord, in dreptul unui alt complex comercial, deschis cu capital integral romanesc, un pasaj identic, valorand aproximativ un milion de dolari, a fost construit chiar de proprietar, fara participare publica.

BUNI DE PLATA
"Contractul semnat fiind, iar executia pasajului odata inceputa, sansele ca el sa fie oprit, fara ca statul sa mai fie obligat sa plateasca, suplimentar, daune importante, sunt minime. Normal ar fi fost ca la finantarea lui sa participe si investitorii din zona, si cei care vor locui acolo si vor fi principalii beneficiari" - Adrian Ionescu, purtator de cuvant Ministerul Transporturilor

OCROTIREA CELOR CE INCALCA LEGEA

BARCELONA. Acelasi investitor are un santier pe soseaua spre Aeroportul Reus. Traficul nu sufera Treizeci de experti reprezentand diversele institutii responsabile cu bunul mers al traficului rutier au analizat oportunitatea semaforizarii iesirii din Bucuresti. Argumentele au fost dintre cele mai aiuritoare. Unele incurajau, practic, infractionalitatea. In Otopeni, unde pentru traversarea DN1 au fost amplasate cateva pasarele pietonale, se intentiona amplasarea unor refugii pe mijlocul drumului pentru ca toti cei care ar urma sa treaca ilegal strada sa nu fie calcati de masini.