Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
30 octombrie 2015 este ziua în care România a cunoscut cea mai zgduitoare tragedie de după 1989. Un incendiu izbucnit în Clubul Colectiv, din București, ucide 64 de tineri și rănește grav alți 112. La patru ani de atunci, nimeni nu a fost găsit vinovat, în ciuda numeroaselor dosare penale instrumentate de trei Parchete, trimise unele dintre ele în instanță, altele disjunse și unele deschise în 2019, în plină campanie electorală prezidențială. Evenimetul de acum patru ani a schimbat un guvern, a instalat un alt Executiv, al președintelui Iohannis, care astăzi dorește să-și instaleze un al doilea guvern “al lui”. Iar Cazul “Colectiv” este speculat, chiar în aceste zile, tot politic.
La patru ani de la tragedia petrecută în Clubul Colectiv, dosarele instrumentate de Parchetul General, Parchetul Militar și DNA nu au ajuns la niciun rezultat. Pe 28 aprilie 2016, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din PÎCCJ i-a trimis în judecată pe cei trei patroni ai clubului, dar și pe reprezentanții firmei care a organizat concertul din seara tragediei, sub acuzația de ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă. Dosarul a ajuns la Tribunalul București, unde se află și în prezent. Anul trecut, procesul a fost reluat de la zero, după ce judecătorul de caz, Valeriu Terceanu, s-a pensionat.
La un an de la incendiul care a condus la moartea a 64 de tineri, procurorii Parchetului General au anunțat că din dosarul-mamă a fost disjunsă o altă cauză, privindu-l pe pirotehnistul care a montat artificiile, Marian Moise, urmărindu-l penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Pe 14 august 2018, această parte a dosarului a fost trimisă în judecată, la Judecătoria Sectorului 4, unde se află și în prezent.
DNA a băgat “capul în poză” și a mai făcut trei dosare
Pe 5 mai 2016, intră în acțiune și DNA, care îi trimite în judecată pe fostul edil al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone și pe Mirela Iofciu, șef Serviciu Contacte Comerciale din cadrul Primăriei Sector 4, ambii pentru abuz în serviciu, dar și alte două salariate, pentru complicitate la abuz în serviciu. Acest al treilea dosar a ajuns la Tribunalul București, unde se află și în prezent.
DNA a deschis un al patrulea dosar care are legătură cu tragedia de la Colectiv și i-a pus sub urmărire penală pe căpitanii Radu Antonina și Matei George Petrică, ofițeri în cadrul ISU București-Ilfov, pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției. Cauza a fost trimisă în judecată, în data de 26 octombrie 2016, la Tribunalul București, unde se află și astăzi, nu înainte ca DNA să disjungă o altă parte, constituind al cincilea dosar Colectiv, cu privire la modul în care au fost încheiate mai multe contracte de sponsorizare la nivelul ISU.
E campanie? Scoatem imagini de la “naftalină”
La fix patru ani de la tragedia de la Colectiv, pe fondul luptelor politice pentru instalarea Guvernului Orban, după ce Pro România a anunțat că nu va vota, un ziar central a publicat imagini filmate din seara tragediei, din momentul în care au ajuns la fața locului primii salvatori de la ISU. Pe 25 octombrie 2019, Parchetul General anunță că a disjuns din nou dosarul “Colectiv” și a declinat cauza către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București în vederea efectuării urmăririi penale față de primii salvatori – pompieri din cadrul ISU București – care au acordat primul ajutor victimelor în acțiune de protecție, precum și pentru verificarea unor aspecte care privesc asistența medicală acordată victimelor. Acesta fiind al șaselea dosar penal.
Profitorii politici ai celei mai crunte tragedii de după 1990
Singurele lucruri concrete care, în acești patru ani, s-au întâmplat după tragedia de la Colectiv au fost de natură politică. Guvernul Ponta, aflat în funcție în octombrie 2015, a demisionat la presiunea străzii. Președintele Iohannis a speculat acest moment, spunând că “a trebuit să moară oameni ca acest guvern să plece”. Apoi, după “consultări” cu ONG-urile finanțate de Soros, Iohannis a instalat la Palatul Victoria primul guvern “al lui”, condus de Dacian Cioloș și format din “tehnocrați”. După un an (2016) în care acest guvern s-a dovedit incompetent, PSD a câștigat alegerile parlamentare cu un scor istoric, intrând la guvernare, alături de ALDE. Aproape trei ani, unele dintre ONG-urile care au negociat cu Iohannis instalarea Guvernului tehnocrat, dar și noii politicieni de tip nou rezultați din mișcările de stradă din toamna lui 2015 au instrumentat mișcări de protest față de puterea nou-aleasă. Iar războiul politic început atunci se derulează chiar și în acest moment.
Campania electorală prezidențială din 2019 speculează din nou tragedia de la Colectiv, după patru ani de la această nenorocire încercându-se eliminarea lui Raed Arafat din Ministerul de Interne. Cu sprijin mediatic de “specialitate”. În tot acest timp, victimele supraviețuitoare și familiile acestora așteaptă să li se facă, într-un fel sau altul, dreptate.
