4 MILIOANE DE EURO PE SOFT/Banii de la stat, sub control

Ministerul Muncii a semnat în 2006 un contract de 4 milioane de euro cu consorţiul Bull România, pentru un soft ce urmează să centralizeze toate datele din sistem, pe ţară. Banii provin dintr-un împrumut de la Banca Mondială şi au fost plătiţi de Ministerul Muncii, dar softul se lasă încă aşteptat.

Reprezentanţii Ministerului Muncii din vechea guvernare anunţau încă din 2007 apariţia în sistemul lor de calcul a unui supersoft, ce va pune la dispoziţia funcţionarilor de la toate ghişeele din ţară date exacte despre veniturile fiecărei persoane – un fel de “Big Brother” al veniturilor noastre, căruia nu-i scapă nimic. Fostul secretar de stat Teodora Bertzi prezenta acest proiect ca pe un instrument absolut necesar, ce are rolul de a reduce semnificativ cheltuielile statului cu ajutoare băneşti, indemnizaţii, alocaţii şi alte venituri pe care cei mai săraci dintre români le obţin de la stat.

INVESTIŢIE PENTRU ECONOMIE
Analizând îndelung problema, specialiştii au ajuns la concluzia că mulţi dintre beneficiari primesc merite necuvenite pentru că sistemul nu e suficient de bine pus la punct, astfel încât să se poată cunoaşte toate veniturile pe care le are o persoană într-un anumit moment, astfel încât este nevoie de un soft special, care să centralizeze toate datele. Aşa s-a ajuns la licitaţia organizată în 2006 de Ministerul Muncii, câştigată de consorţiul al cărui lider este Bull France şi Bull România SA, Siveco România fiind partener. Ministerul a împrumutat de la Banca Mondială 4 milioane de euro pentru a plăti consorţiului Bull acest soft: două milioane pentru programul în sine şi două milioane pentru hard, care deja a fost achiziţionat şi distribuit în agenţii. Reprezentanţii Siveco, firmă care a subcontractat lucrarea, nu ştiau până ieri pe ce sumă s-a semnat contractul, informaţiile lor fiind despre sume mult mai mici. Softul-minune va prinde în flagrant toţi sărăntocii din România care încearcă să păcălească sistemul şi să obţină ajutoare sociale, indemnizaţii, ajutoare de şomaj sau alocaţii, ajutoare pentru încălzire şi altele, deşi veniturile familiei din care fac parte sunt suficient de mari, aşa cum ne explica anul trecut fostul secretar de stat Teodora Bertzi. “Noi am moştenit acest proiect. Îl am aici şi l-am citit filă cu filă de o săptămână, de când am venit la minister. Va veni în sprijinul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, fiind un soft unic pentru toate plăţile pentru care Ministerul Muncii este ordonator principal de credite. Pe baza lui vom avea o imagine clară a familiei şi a beneficiilor pe care le primeşte. Vom avea şi o evidenţă foarte clară cu ajutorul lui. Eu acum semnez ultimele plăţi”, ne-a explicat Mariana Nedelcu, noul secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Softul ar trebui să poată fi folosit începând din vară, după mai bine de trei ani de aşteptare şi după ce s-au plătit pentru el 4 milioane de euro.

Acelaşi soft i-a speriat în ultimul timp pe tinerii părinţi care au aflat de la funcţionarii Agenţiei pentru Prestaţii Sociale că din cauza lui vor fi nevoiţi să mai aştepte câteva luni recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Reprezentanţii ministerului ne asigură însă că nu are absolut nici o legătură calculul cu softul de 4 milioane de euro. “Acum există un soft care se utilizează la nivelul agenţiei şi se ocupă de o parte din prestaţiile pe care noi le asigurăm. S-a lucrat puţin la reactualizarea lui, pentru că am trecut de la un principiu de calcul la altul”, mai explică Mariana Nedelcu. Părinţii pot să stea liniştiţi, pentru că recalcularea se face în continuare şi fără softul cu pricina, dar banii tot după două luni de aşteptare vor veni. Iar asta nici măcar nu se întâmplă din cauza lipsei de personal sau din cauza numărului mare de cereri, ci din cauza sistemului. “După ce se depune cererea, se verifică documentele, apoi se face calculul şi se emite o decizie. Decizia i se transmite beneficiarului prin poştă, dar problema financiară este alta: agenţia trebuie să facă o solicitare de bani şi urmează circuitul Ministerul Finanţelor, până ajung banii la beneficiar. Dar până atunci vor primi în continuare cei 600 de lei, până se plăteşte diferenţa. Dacă plata se face prin poştă, noi avem circuitul acestor plăţi printr-un sistem centralizat de emitere a mandatelor de la Casa Naţională de Pensii, ce se face o dată pe lună”, ne-a explicat Dumitru Călinoiu, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială.

PROBLEME LA GHIŞEU
Problemele pe care le au acum viitorii beneficiari ai controversatei indemnizaţii pentru creşterea copilului, plafonată de noul Guvern la trei salarii medii brute pe economie, mai vin şi de la angajatori, care de multe ori nu sunt în stare să le completeze adeverinţele cu datele de care au nevoie. Cozile de la ghişee sunt cauzate şi de faptul că pe adeverinţe nu sunt trecute veniturile realizate în ultimele 12 luni înainte de naşterea copilului, adică salariul de bază, sporuri, indemnizaţii, prime etc. din care rezultă venitul net aferent fiecărei luni. Din această cauză, cei mai mulţi dintre
beneficiari preferă să stea la cozi şi să primească lămuriri de la ghişeu, decât să trimită documentele prin poştă şi să mai piardă câteva luni. În acest caz, nu softul-minune va rezolva problema, ci formularele pe care Ministerul

Muncii le-a pregătit pentru angajatori sau negocierea cu primarii din Bucureşti pentru obţinerea unor ghişee la fiecare sector. Pentru a găsi aceste soluţii simple, a fost nevoie doar de o săptămână de brainstorming. Şi nu costă nimic.