70% dintre elevi nu pot scrie coerent nici în clasa a VI-a

Evaluările Naţionale vin şi anul acesta cu modificări faţă de 2014 pentru cei mai mici dintre elevi. La clasa a doua, este prima generaţie care dă acest test după introducerea clasei pregătitoare şi schimbarea programei. S-a păstrat modelul PISA, rezultatele nu se trec în catalog, însă mulţi părinţi contestă utilitatea acestor testări atâta vreme cât, pentru răspunsurile lor, elevii sunt doar punctaţi, nu şi depunctaţi dacă fac greşeli, de exemplu, de gramatică.

După aceste testări, teoretic, părinţii ar trebui să ştie care este nivelul copiilor lor la Limba română şi Matematică. În realitate nu este chiar aşa, fapt recunoscut chiar de specialiştii din Ministerul Educaţiei care, în analiza rezultatelor de anul trecut, notează că „testele nu vizeaza ceea ce se predă la clasă, ci evaluează deprinderi şi competențe pe care curriculumul trebuie să le formeze copiilor”.

Chiar dacă nu se trec în catalog, rezultatele se comunică individual părinţilor şi se discută cu aceştia. Pentru fiecare probă susţinută ar trebui completată câte o fişă de evaluare, astfel încât să fie posibilă discutarea cu elevul şi cu părintele a punctelor tari şi a punctelor slabe demonstrate prin testarea respectivă. Lucru care nu se întâmplă în majoritatea cazurilor. În situaţia elevilor de clasa a IV-a, finalitatea este cu atât mai îndepărtată, cu cât ei schimbă în anul următor învăţătorul, iar la clasă vor preda profesori.

Fără presiune din partea părinților, în perioada evaluărilor
„Dacă aceste evaluări se finalizează cu planuri de dezvoltare pentru ca toţi copiii să poată să ajungă la zi cu competenţele pe care ni le propunem, testele sunt bune. E drept însă că şi cadrele didactice sunt asaltate cu întocmirea de hârtii, planuri, dosare încât acordă mai puţină atenţie procesului în sine”, spune Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Părinţilor. „Fiul meu a dat testele anul trecut, în clasa a IV-a. Nu am primit nicio fişă de evaluare, doar un punctaj. A fost stresul mai mare decât examenul în sine”, spune Cristian Matei, tatăl lui Darius, elev în clasa a V-a.
De presiunea testelor se plâng în special părinţii celor mai mici dintre copii care intră în febra examenelor, cei de clasa a II-a: la 8 ani, abia dacă se pot concentra să stea liniştiţi în bănci la orele de curs. Psihologii atrag atenţia că greşeala cea mai mare este ca părinţii să pună presiune pe cei mici, mai ales înainte de examene. „Dacă părinţii gestionează defectuos competiţia copilului din dorinţa ca acesta să fie performant, acest lucru va produce rău asupra copilului, o stare de nebine”, spune psihologul Cristina Fulop.

Ce au arătat testele de anul trecut

La clasa a II-a, în jur de 75% dintre elevi au rezolvat cerinţele.
La clasa a IV-a, testul la Limba română a fost rezolvat corect, în medie, de 4 elevi din 5. Punctaje un pic mai slabe s-au înregistrat la Matematică.
La nivelul clasei a VI-a, rezultatele ar trebui utilizate şi pentru pre-orientarea şcolară către liceu. Cel mai dificil le-a fost elevilor să interpreteze unele situaţii-problemă specifice matematicii prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii, în cazul acesta Matematică, Fizică şi Biologie. Procentajul celor care au rezolvat corect şi complet cerinţele a fost de doar 0,6%. La problema de geometrie, aproximativ 6% dintre elevi au rezolvat complet şi corect cerinţa. La Limba română, doar puţin peste 30% dintre elevi au reuşit să redacteze coerent un text.

Calendarul desfăşurării evaluărilor naţionale, în 2015:
Clasa a II-a:
18 mai: Scris – Limba română
19 mai: Citit – Limba română / Scris-Citit: Limba română pentru minorităţile naţionale
20 mai: Matematică
21 mai: Scris – Limba maternă
22 mai: Citit – Limba maternă

Clasa a IV-a:
26 mai: Limba română
27 mai: Matematică
28 mai: Limba maternă

Clasa a VI-a:
2 iunie: Limbă şi comunicare
3 iunie: Matematică şi Ştiinţe ale naturii