Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Desenatorul bancnotei de 500 de lei şi părintele Muzeului Hărţilor, graficianul Octavian Ion Penda a încetat din viaţă în această dimineaţă, la Spitalul Matei Balş. Artistul plastic avea 55 de ani.
Pictor si gravor, sculptor si medalist, ceramist si sticlar, scriitor si profesor, Octavian Ion Penda a fost un personaj singular in arta contemporana, atât prin creatia propriu-zisa, cât si prin mentalitatea renascentista de Homo universalis. In 1982, la doi ani de la absolvirea Academiei de Arte Vizuale din Bucuresti, Octavian Penda debuta fulminant, câstigând concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 ANI DE LA CREAREA STATULUI DAC". Un detaliu relevant al performantei ar fi acela ca unul dintre competitori era nimeni altul decăt Salvador Dali. Pe care Octavian Penda l-a invins. Ceea ce nu inseamna ca ar fi câstigat si vreun ban din aceasta victorie.
Stiinta gravurii si virtuozitatea tehnica s-au manifestat si in domeniul filateliei: opt piese din ciclul Aniversarilor anului 1999 - Honore de Balzac, J.W. Goethe, George Calinescu, Gheorghe Cărtan, Eclipsa totala de soare din Romănia, 10 ani de la Revolutia Româna, 165 ani de la crearea Uniunii Postale Universale, 50 de ani de la infiintarea Consiliului Europei, 500 de ani de Cultura si Civilizatie Europeana. Intr-un gest de recunoastere a exceptionalului talent al românului, prim-vicepresedintele Canadian Bank Note Company Ltd., Michael Southwell, il nominaliza printre cei 12 gravori ai lumii capabili sa realizeze lucrari de o asemenea complexitate si precizie.
Octavian Penda a fost gravorul român care a lucrat prima bancnotă românească de după Revoluţie. Penda a fost primul şi singurul dintre „creatorii” de bancnote care şi-a lăsat iscălitura, alături de cea a lui Mugur Isărescu, pe hârtia de 500 de lei care îl omagia pe maestrul Brâncuşi.
În ultimii ani, proiectul său de suflet a fost Muzeul Hărţilor pe care l-a construit de la zero. “Din cele peste şapte sute de instituţii muzeale existente în România, nici una din ele nu prezenta publicului până acum o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute - scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat şi pe plan european”, spunea Penda despre Muzeul Hărţilor.
Citeşte AICI mai multe despre Muzeul Harţilor
Citește pe Antena3.ro
