"Admitere" la cămin

Puţine locuri, mulţi studenţi. Realitatea paturilor de cazare din cămine îi determină pe tinerii care vin la facultate în Capitală să se apuce de comerţ.

Peste 50% din studenţii din Bucu­reşti care depun cereri pentru cămin rămân fără locuri. Alternativa închirierii unui apartament sau a unei garsoniere iese din discuţie în cele mai multe cazuri, întrucât chiria în Ca­pitală depăşeşte salariul mediu pe economie, respectiv posibilităţile "bobocilor". Pentru cei care nu primesc loc în cămin, există însă posibilitatea obţinerii unuia în mod incorect.

Universitatea de Ştiinţe Agrono­mice şi Medicină Veterinară din Capitală oferă locuri tuturor studenţilor proprii. Pentru a fi siguri că vor avea unde sta pe timpul anului universitar, unii provinciali dau admitere şi la Agronomie, fără intenţia de a frecventa cursurile facultăţii sau de a obţine o diplomă. Andrei, de exemplu, este student în anul I la două fa­cultăţi. Ştia că Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti nu oferă locuri "bobocilor", aşa că s-a înscris şi la Agronomie. Doi dintre colegii lui de cameră au făcut acelaşi lucru. "Unul face aşa de câţiva ani. Merge din când în când pe la cursuri, pentru a nu fi exmatriculat", povesteşte Andrei.

Colocatarul lui Andrei, mai vechi în cămin, s-a înscris la începutul acestui an universitar la o altă secţie din cadrul Facultăţii de Agronomie. Nu a primit loc, pentru că figura ca fiind exmatri­culat, însă a rezolvat cu administratorul. "A dat şpagă. Dar administratorul îl ştia, că stă în cămin de 3-4 ani", adaugă Andrei.

CAZAREA DE LA AVIZIER
Carmen este studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Pentru a face rost de loc în cămin, a luat numerele de telefon li­pite la avizierul unui cămin din Grozăveşti. "Am continuat să sun, dar nu am găsit decât câte un loc, iar eu căutam două". A aflat de un loc de vânzare în Grozăveşti. A fost cu o prietenă la administrator să întrebe dacă se poate face o supracazare. Vroia să stea legal. Iniţial, administratorul a cerut 300 de euro, însă când Carmen a venit cu tatăl ei să plătească, administratorul uitase de discuţia iniţială.

Cosmin a fost ceva mai norocos. I s-a repartizat de la facultate un loc la cămin, însă în Măgurele. Printre colegii de cămin ai acestuia se numără şi o familie, care locuieşte acolo de 15 ani. "Nu îi de­ranjează nimeni. Când ai o istorie de 15 ani în acelaşi cămin, eşti mai respectat decât administratorul", conchide Cosmin. Băiatul este nemulţumit de condiţiile proaste din Măgurele, dar şi de drumul de două ore până la facultate.

STUDENŢI AFACERIŞTI
Fie că îşi vând locurile la cămin sau îşi dezvoltă propriile afaceri, studenţii bucureşteni găsesc diverse modalităţi pentru a-şi dubla veniturile lunare. Acest tip de comerţ este tolerat de autorităţi şi de administratorii de cămine, deşi nu este permis.
În camerele din cămin, tinerii oferă o gamă largă de servicii: fac masaj, alimentează cartele de telefon, spală haine, tund, vând calculatoare sau telefoane, imprimă sau xeroxează.

În căminele din complexul universitar Grozăveşti, există câte un student cu maşină de spălat la fiecare etaj. Spălatul automat al hainelor costă aproximativ 5 lei, însă trebuie făcută programare înainte. Deşi regulamentul prevede că studenţii care vor fi prinşi practicând comerţ ilegal în campusuri vor fi excluşi din cămin, avizierele sunt pline de anunţuri de-ale micilor întreprinzători din campus.

TUNS, MASAJ SAU XEROX
Căminele din Panduri au spălătorie, însă, din cauza aglomeraţiei, cei care reuşesc să spele haine o dată pe săptămână se simt norocoşi. Tot în Panduri, studenţii pot să îşi xeroxeze cursuri sau să îşi imprime referate, la un preţ de trei ori mai mare decât la un magazin specializat. Administorul ştie despre micile afaceri ale studenţilor. Chiar mai mult, indică la ce cameră se pot xeroxa nişte cursuri, deşi admite că "nu este tocmai legal".  

Dacă maşinile de spălat şi xeroxurile presupun investiţii, studenţii găsesc şi alte mijloace prin care îşi pot rotunji veniturile, fără prea mulţi bani. Micii întreprinzători vând ce apucă, în camerele transformate în buticuri: frigidere, haine, parfumuri, bijuterii, alimente. Fetele inventive lipesc anunţuri colorate în care îşi oferă serviciile de maseuze, contra sumei de 10 lei. Un tuns "la domiciliu" se aranjează la telefon şi costă circa 5 lei.CULTURĂ, DISTRACŢIE ŞI PISTE DE BICICLETE
Bucureştiul, cel mai mare centru universitar din ţară, reprezintă un oraş ideal atât pentru împătimiţii distrac­ţiilor nocturne, cât şi pentru consumatorii de cultură. De asemenea, tinerii care aleg să studieze în Capitală au avantajul de a fi permanent în vizorul angajatorilor, care participă la nu­me­roasele târguri de joburi. Tot în Bu­cu­reşti, studenţii au parte de concerte, lansări de albume, de carte şi nu numai. Viaţa de student înseamnă însă şi cheltuieli considerabile. Pentru a rezista în Capitală, orice proaspăt student trebuie să ştie cum să-şi gestioneze banii.  Prima probă a "bo­bo­cilor" este transportul bagajelor de la gară. Taxiul pare, pentru cei care vin din provincie, soluţia cea mai bună. Preferabil ar fi însă ca tinerii care ajung la Gara de Nord să facă o comandă telefonică, pentru că taximetriştii din gară practică tarife mult mai mari decât cele normale.

A doua probă este găsirea unui loc de cazare. Criteriile după care universităţile împart puţinele locuri din cămine sunt anul de studiu, nota obţinută la admitere sau situaţia financiară precară. Prin urmare, mai mult de jumătate dintre studenţi rămân fără loc. În Capitală, o garso­nieră costă lunar 400 de euro, iar un apartament cu două camere depăşeşte 500 de euro lunar. Mai există şi varianta căminelor particulare. Pentru 200-300 de lei pe lună, tinerii beneficiază de condiţiile pe care le oferă un hotel de trei stele.

Transportul este o altă problemă cu care se confruntă nou-veniţii în Bucureşti. Cele mai ieftine sunt abonamentele RATB (autobuze, tramvaie, troleibuze) şi Metrorex (metrou). În octombrie însă, când nu au legitimaţii, studenţii pot cere o adeverinţă de la secretariatul facultăţii, pentru a beneficia de reducerea de 50%. Abonamentul lunar la metrou costă 13 lei, iar cel RATB - 25 de lei. De asemenea, "bobocii" pot veni de acasă cu bicicletele, pentru că în Bucureşti există piste special amenajate. Mijloacele de transport în comun circulă doar până la miezul nopţii. Astfel că, după o noapte de distracţie în club sau la petrecerile din căminele studenţeşti, se poate ajunge acasă cu taxiul sau cu bicicleta.

LA TEATRU, CU REDUCERE
Capitala are puls noaptea, indiferent de ziua săptămânii. Pentru studenţi, week-end-ul începe joi şi se termină marţi. Localurile preferate de tineri sunt Maxx, Dumars şi Belaggio, Club A sau Fire şi Twice. De asemenea, studenţii se relaxează în cafenele cochete La Cafenescu, Cărtureşti sau Rooms. Cei care vor să testeze un club "de fiţe" pot încerca Bamboo sau Gaia, unde intrarea poate depăşi 100 de lei. Şi activitatea culturală din metropolă este intensă. Spectacole bune de văzut se găsesc în programele de la Odeon, Notarra, Bulandra, Teatrul Mic şi nu numai, unde studenţii plătesc doar jumătate din preţul biletului.

TOATE DOMENIILE ŞI SPECIALIZĂRILE
Medicină, studii militare, teatru, film sau economie sunt doar câteva dintre domeniile pe care le pot alege cei care doresc să studieze în Capitală. Cele cir­ca 15 universităţi de stat şi cam tot atâtea private acoperă toate speciali­ză­rile. Pasionaţii de muzică pot opta pentru cursurile Universităţii Na­ţio­nale de Muzică Bucureşti, iar tinerii cu înclinaţii spre teatru, film sau regie îşi pot încerca talentul şi norocul la Universitatea Na­ţională de Artă Teatrală şi Cinemato­grafică "I.L. Caragiale", una dintre cele mai vechi instituţii de profil din ţară. Pentru ştiinţele exacte există facul­tăţile de matematică şi cele teh­nice de la universităţile de stat şi particulare.