Adoptii - Emma Nicholson vs Ralu Filip

Baroneasa Emma Nicholson of Winterbourne afirma, intr-un drept la replica adresat redactiei Jurnalul National, ca editorialul semnat de Ralu Filip si intitulat "Doamna Nicholson, ce pacoste!" contine "generalizari si contradictii care necesita un raspuns".

"Articolul domnului Filip incepe cu prezentarea povestii lui Florin Moisteanu, care a fost ucis in timp ce se afla in grija familiei sale. Intr-adevar, aceasta crima a fost o tragedie si reprezinta un adevarat esec al serviciilor sociale din judetul Teleorman. Dar este cu siguranta gresit sa condamni intregul sistem social pentru un caz tragic si un semn de jurnalism neprofesionist sa afirmi ca «in ultimii ani au murit cu zile atat de multi copii, incat nimeni nu le mai stie numarul»", sustine, in textul sau, baroneasa Nicholson.

SI LA ALTII. Nici o tara nu este exceptata de la tragedii care sa afecteze copii aflati in ingrijire, adauga Nicholson, care ofera si un exemplu pentru a-si sustine ideea. "Daca luam ca exemplu SUA, acolo sunt sute de cazuri, anual, de copii abuzati din randul celor adoptati. Parlamentul rus s-a revoltat anul trecut, cand al 15-lea copil rus a fost ucis de un parinte adoptiv american. Aceste cazuri subliniaza faptul ca familiile din strainatate pot sa ocoleasca serviciile sociale cand adopta copii din alte tari", sustine aceasta.

"POLITICA DE SUCCES". "Ralu Filip continua cu condamnarea autoritatilor romane pentru o politica a «dezinstitutionalizarii fortate» si blameaza autoritatile pentru faptul ca trimit copiii in sate sarace si nu-si asuma responsabilitatea pentru educatia si bunastarea lor. Sustine ca «mii de copii sfarsesc in strada». Aceste generalizari nu sunt sustinute cu fapte. Guvernul roman a implementat o politica de succes de «dezinstitutionalizare» si zeci de mii de copii au ajuns in medii familiale (majoritatea in grija unor rude de gradul al II-lea sau al III-lea sau unor asistenti maternali). Acesta a fost un program de succes si este un exemplu pentru restul Europei, dar nu poate preveni cazuri precum cel al lui Florin Moisteanu. Intotdeauna vor exista povesti tragice pentru cei care incearca sa mearga pe vechiul si obositul stereotip ca Romania nu poate sa aiba grija de propriii copii", continua Nicholson.

INTREBARI. "Este mai bine sa trimiti copilul intr-o familie bogata dintr-o alta tara, decat intr-un sat sarac din propria comunitate? Experti in materie de drepturile copiilor din intreaga lume se luptau de niste ani cu aceasta chestiune cand a fost conceputa Conventia pentru Drepturile Copilului si concluzia a fost ca e mai bine sa tii copiii aflati in dificultate aproape de familia sa de origine, in propria comunitate si cultura", explica baroneasa in argumentatia sa. "Pe de o parte, domnul Filip condamna autoritatile pentru ca trimit copii institutionalizati in camine pe care el le considera prea sarace pentru a fi acceptabile. Pe de alta parte, el spune ca «mii de copii au ramas fara dreptul de a avea o familie». Cum li se poate nega dreptul la o familie acestor copii, daca ei sunt trimisi dintr-o institutie intr-o familie?", se intreaba baroneasa.

DEZINFORMARE. "Domnul Filip concluzioneaza articolul sau cu o referire la 385 de europarlamentari care au semnat o declaratie in care cer Romaniei sa reintroduca adoptiile internationale", afirma Nicholson, care adauga ca "acestia au fost dezinformati".

"Un comunicat al europarlamentarilor Claire Gibault si Jean-Marie Cavada le-a scos la iveala tacticile: europarlamentarii au fost informati ca peste 1.000 de copii au fost adoptati de familii europene, dar, din cauza unor dispute legale, nu le-a fost acceptata primirea copiilor", ceea ce Nicholson considera ca este o declaratie falsa.

ARGUMENT "Guvernul roman a implementat o politica de succes de «dezinstitutionalizare» si zeci de mii de copii au ajuns in medii familiale (majoritatea in grija unor rude de gradul al II-lea sau al III-lea sau unor asistenti maternali)" Baroneasa Emma Nicholson

EXPLICATII

"De fapt, toate adoptiile care au fost luate in considerare de autoritatile romane in 2001, cand a intrat in vigoare Moratoriul privind adoptiile internationale, au fost acceptate si toti acesti copii au fost trimisi parintilor din strainatate. Solicitarile depuse dupa 2001 nu au fost acceptate de autoritatile romane si nu au fost aprobate. Theodora Bertzi, secretar de stat la Oficiul Roman pentru Adoptii, a clarificat statutul legal al fiecaruia dintre acesti copii si a informat toate familiile din strainatate implicate. Aproape toti acesti copii sunt in grija unor familii romane", afirma, in incheiere, Emma Nicholson.