Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ideea construirii unui aeroport la Brașov a început să miște autoritățile în anul 2006, deși este mult mai veche. În ultimii 10 ani, s-au dus adevărate lupte pentru a se obține finanțarea necesară construirii aeroportului care ar rezolva foarte multe probleme din această zonă turistică, dar a început să se concretizeze abia după alegerile locale din 2016, prin eforturile noului președinte al Consiliului Județean, care și-a fixat ca principal obiectiv aeroportul de la Ghimbav. Însă problemele legate de sursele de finanțare au întârziat foarte mult lucrările. Acum, Ministerul Fondurilor Europene vrea să introducă obiectivul pe lista priorităților, chiar înaintea altor investiții, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a explicat că există două soluții de a accesa bani nerambursabili pentru aeroportul de la Brașov. În prezent se lucrează la armonizarea criteriilor impuse de UE, pentru alocarea banilor. „Finanțarea unui aeroport nou este o măsură sofisticată, dar am găsit două variante, pe care le analizăm împreună cu Consiliul Județean și cu Consiliul Concurenței. Proiectul aeroportului este suficient de matur și de avansat, pentru a genera cheltuieli și pentru a absorbi bani europeni. În prezent, lucrăm la partea de eligibilitate a proiectului și, cât de curând, vom prezenta public soluția pe care am găsit-o”, a declarat ministrul. Aeroportul de la Brașov este prins în Master Planul de Transport al României, prevăzut să fie finanţat din fonduri europene în intervalul 2020-2030. Ministerul Fondurilor Europene încearcă să-l finanţeze mai repede. „Despre această investiţie se vorbeşte cel puţin din anul 2006. A fost începută de autorităţile locale, de Consiliul Judeţean, din surse proprii”, spune ministrul Mînzatu.
Drumul anevoios al unui obiectiv strategic
Consiliul Județean Brașov a semnat, săptămâna trecută, contractul pentru lucrările de amenajare a terminalului aeroportului de la Ghimbav, cu consorțiul de firme SC Bog’Art SRL – SC UTI Grup SA – SC UTI Facility Management SA. Investiția de 145,5 milioane de lei (aproximativ 31 de milioane de euro), ar urma să înceapă efectiv la începutul anului viitor, conform președintelui CJ Brașov, Adrian Veștea, care a explicat că în primele trei luni ar trebui să se realizeze partea de proiectare, iar începerea lucrărilor este condiționată de obținerea avizelor necesare, inclusiv cele de la autoritățile în domeniul aviației, cât și cele ale ISU, de Mediu și SRI.
„Au fost şi discuţii de parteneriate cu entităţi private, care nu s-au concretizat. Tot ce s-a făcut, s-a făcut din resursele proprii ale administraţiei judeţene, dar s-a făcut extrem de lent şi nu exista niciodată un sprijin guvernamental pentru acest proiect. Prima dată când acest proiect a primit bani de la bugetul de stat a fost anul acesta - am avut un amendament la Legea bugetului de stat şi s-a aprobat prima alocare de la orice Guvern al României pentru proiectul Aeroportului Braşov - 23 de milioane de lei. Sperăm să mai avem şi alte alocări, pentru că Guvernul României a anunţat Comitetul Olimpic Internaţional de intenţia ca Braşovul să găzduiască Jocurile Olimpice de Tineret 2024 şi atunci, şi în vederea pregătirii acestei candidaturi şi a acestui eveniment, a existat şi un angajament al Guvernului de a susţine această investiţie. Dar trebuie muncit şi trebuie foarte multă colaborare”, a explicat Roxana Mînzatu, care spune că există șansa să se poată deconta chiar și cheltuieli care s-au executat deja din finanțarea proprie a Consiliului Județean.
„E destul de sofisticată maniera în care aeroporturile noi se pot finanţa din fondurile europene, dar am găsit două variante şi suntem optimişti că putem să decontăm din bani europeni investiţiile la Aeroportul Braşov”, mai spune Mînzatu.
Ministrul Fondurilor Europene a explicat că proiectul Aeroportului Braşov este suficient de avansat ca să genereze cheltuieli din fonduri nerambursabile, iar acum se lucrează la partea de eligibilitate.
Proiectul este cuprins în Master Planul de Transport, însă finanţarea era prevăzută pentru intervalul 2020 - 2030, iar autorităţile vor să îl implementeze mai repede.
