După ce a comis câteva gafe din postura de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, cum ar fi iniţiativa nepotrivită de a se deplasa în Italia pentru a convinge un jucător să revină la echipa naţională sau jignirea “generaţiei de aur”, Răzvan Burleanu are probleme din ce în ce mai mari. La finalul săptămânii trecute, Judecătoria Sectorului 2 a înregistrat o contestaţie oficială primită din partea Asociaţiei Judeţene de Fotbal Giurgiu, prin care se solicită anularea alegerilor din 5 martie în urma cărora fostul salariat în adminstraţia prezidenţială a fost votat preşedinte al forului de la Casa Fotbalului. Contestaţia se bazează chiar pe regulamentul după care funcţionează competiţiile interne, ROAF, iar cei care au depus-o reclamă şi faptul că actuala conducerea a FRF refuză să pună la dispoziţie unele documente extrem de importante. Un alt detaliu care pe data de 5 martie a fost semnalat, însă a căzut pe planul secund, este acela că, în momentul numărării voturilor după cel de-al doilea tur, preşedintele LPF, Gino Iorgulescu, anunţa uluit de la prezidiu: “Sunt 173 de votanţi şi 175 de buletine de vot!”. În cele din urmă, deşi unul dintre contracandidaţi, Vasile Avram, a cerut anularea votului, totul a mers înainte, iar Răzvan Burleanu a câştigat alegerile cu sprijinul decisiv al altor doi candidaţi, Gheorghe Chivorchian şi Marcel Puşcaş, care şi-au cedat voturile. Ulterior, Chivorchian a devenit secretar general al FRF, adică ocupă cabinetul 2 de la Casa Fotbalului, iar Puşcaş ocupă un post important la Departamentul de Relaţii Internaţionale.
De ce ascund listele cu alegători?
Preşedintele AJF Giurgiu, Viorel Leşeanu, şi-a dezvăluit demersul într-o declaraţie oferită Mediafax.ro. “Am depus o contestaţie la Judecătoria Sectorului 2, în numele AJF Giurgiu, privind legalitatea alegerilor. În primul rând, cluburile sportive şcolare, fiind cluburi de stat, de drept public, nu aveau voie să participe la alegeri. Şi se ştie că ROAF prevede că au dreptul să participe numai cluburile sportive de drept privat. Eu am făcut această contestaţie după ce am primit hotărârea prin poştă. Mai mult, juristul care s-a ocupat de întocmirea documentelor pentru contestaţie, Adrian Raţiu, a detaliat şi aspectul legat de refuzul FRF de a prezenta listele cu alegători. Asta deşi una dintre promisiunile noului preşedinte al FRF, Răzvan Burleanu, a fost aceea de “transparenţă totală”. “Avem o problemă aici. Nu ştim câte cluburi nu ar fi avut dreptul să voteze la alegerile din 5 martie pentru că noi acţionăm doar din anumite informaţii. Nu am văzut listele cu voturi. Sunt ţinute de actuala conducere a FRF şi nu prea vor să aibă nimeni acces la ele, să se vadă cum s-a votat, cine a votat. Şi atunci noi sperăm ca prin instanţă să obţinem acest drept. Am făcut o cerere oficială la FRF, încă nu ne-au dat un răspuns şi considerăm că şi tăcerea e un răspuns. Atunci, o să mergem la instanţă să obţinem ceea ce nu vor să ne dea domnii de la FRF”, a declarat Raţiu.
Mircea Sandu, 4 martie: “În 3-7 luni vor fi alegeri anticipate”
Cu fix o zi înainte de alegerea lui Răzvan Burleanu şi aflat încă în postura de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu oferea o declaraţie care atunci a trecut oarecum neobservată. Fără să detalieze, Sandu a prevestit doar că, în situaţia în care se va alege un nou preşedinte al FRF la Adunarea Generală din ziua următoare, atunci acesta va rezista în funcţie doar cel mult până la sfârşitul anului. “Adunarea Generală va decide. Dar dacă mâine va fi ales un nou preşedinte, aşa cum este prevăzut în programul Adunării Generale, vă garantez că în 3-7 luni vor fi alegeri anticipate. Veţi vedea. Din experienţa mea pot să spun lucrul ăsta. Sau mai devreme, eu ştiu, să vedem”. Mircea Sandu: “Eu am încheiat, nu mai am nicio legătură cu Federaţia Română de Fotbal în afară de faptul că sunt preşedinte de onoare. Nu mă băgaţi pe mine în asta, eu nu am nicio treabă”.