Instalat în funcţie din 21 iulie, Iurie Reniţă, noul ambasador al Moldovei în România vorbeşte despre relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti, unele care „ au intrat într-o nouă etapă, iar actuala conjunctură politică permite abordarea aspectelor politice bilaterale de o manieră concretă şi deschisă”. Ambasadorul vorbeşte despre „stadiul excelent al relaţiilor româno-moldovene, punctând în context importanţa recentei deschideri a consulatelor României de la Cahul şi Bălţi şi, în viitorul apropiat, a unui consulat al R.Moldova, la Iaşi”.
Aflat la început de mandat, Reniţă spune că va încerca să transmită, prin funcţia pe care o are, ideile Alianţei pentru Integrare Europeană din Moldova către Europa. „Priorităţile Ambasadei derivă din priorităţile Programului de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană în domeniul politicii externe. Evident, nu poate exista o diferenţă între ele. Este vorba doar de unele aspecte ce ţin de mecanismul concret de implementare, dacă doriţi, de rutina cotidiană a activităţii ambasadei. Aşadar, priorităţile deja stabilite rămân nemodificate. Cu referire la raporturile cu România priorităţile sunt foarte bine definite: valorificarea potenţialului existent în relaţiile bilaterale moldo-române, prin revigorarea şi instituţionalizarea dialogului politic şi reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economică şi cultural-umanitară; negocierea în spirit modern şi încheierea acordurilor care reglementează relaţiile interstatale, inclusiv în domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultări în domeniul integrării europene, valorificând experienţa României în acest domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei şi implementarea acquis-ului comunitar; semnarea în termene cât mai restrânse a Convenţiei privind micul trafic la frontiera moldo-română”, spune diplomatul, citat de Agerpres.
Reniţă spune că este păcat să nu fie valorificate punctele care unesc Moldova cu România, măcar în plan cultural, în contextul rapoartelor excelente care există între cele două ţări: „În context, se impune o remarcă: este extraordinar de favorabilă conjunctura politică generală între ţările noastre. Este de obligaţia noastră, mă refer la ambasadă ca structură guvernamentală, dar şi a tuturor factorilor decizionali, repet, este de obligaţia noastră să valorificăm această conjunctură sub toate aspectele, fie că este vorba de domeniul politic, economic sau cel cultural. Oricum, în viziunea noastră, sunt trei paliere primordiale pe care urmează să avansăm şi să le valorificăm: este vorba de cel politic, adică dialogul politic constant, de dimensiunea economică şi de cea culturală. Conjunctura politică actuală ne permite să abordăm aspectele politice bilaterale de o manieră concretă şi deschisă. Suntem într-un stadiu avansat sub toate aspectele şi urmează să definitivăm şi unele momente, unele aspecte, care ne-ar aduce la finalizarea mai multor documente care sunt în curs de examinare. Cu certitudine, orice document şi orice înţelegere bilaterală care vizează raporturile dintre Chişinău şi Bucureşti este bine-venită. Cred că nu e cazul să stăruim foarte mult asupra unui titlu, a unui cuvânt, de vreme ce am convenit pe text, pe conţinut. Este important că am dorit şi am ajuns aici, iar o denumire, indiferent care este, nu ar trebui să constituie un impediment sau un motiv pentru a tergiversa finalizarea unuia sau altui document bilateral. Chiar cu riscul de a mă repeta, revin la constatarea anterioară: orice document, orice înţelegere bilaterală, dacă este în interesul şi beneficiul ambelor state, să ştiţi că este o treabă foarte bună”.
Diplomatul moldovean mai remarcă faptul că, după foarte mult timp, s-a reuşit înlăturarea tuturor mizeriilor intervenite între cele două state, făcând referire la înlăturarea gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Prutul: „În primul rând, factorul determinant, evident, este schimbarea la faţă spre bine a Republicii Moldova. Este vorba de noua conducere a Republicii Moldova, prin modul ei de a înţelege lucrurile, prin abordarea ei absolut firească vizavi de România şi vizavi de valorile europene. Acesta este factorul determinant. Cu mult regret, constat parcurgerea unei perioade care a fost marcată profund de ruşine şi umilinţe în relaţiile bilaterale, dar ea ţine de domeniul trecutului. Ceea ce se face şi modul cum se reacţionează astăzi la Chişinău cu privire la domeniul la care aţi făcut referire, este tocmai revenirea pe făgaşul normalităţii. Aşadar, este o chestiune firească, în virtutea comunităţii noastre lingvistice, istorice, culturale. Iată care sunt abordările şi care sunt motivele. S-a revenit la normalitate! După mine, diplomaţia, pe lângă diversele valenţe pe care le comportă, are şi o calitate extraordinară: ea este arta de a-ţi face prieteni. În cazul nostru, al Chişinăului şi al Bucureştiului, noi depăşim cu mult şi acest cadru al prieteniei. Este de datoria noastră să-l valorificăm. Spuneam anterior, într-o anumită ocazie: Slavă Domnului, nu avem nevoie de translatori, de interpreţi ca să valorificăm conjunctura! Dacă anterior cineva avea nevoie, să-i folosească cu alte ocazii şi în altă parte. V-aţi convins şi dvs că nu avem nevoie de traducători şi de interpreţi în relaţiile bilaterale. Avem suficiente oportunităţi care nu sunt valorificate încă şi mă refer şi la domeniul economic şi la cel cultural. Dimensiunea culturală este una sensibilă şi care pe parcursul a opt ani a fost cu desăvârşire ignorată de către autorităţile anterioare. Acum, noi am intrat într-o nouă etapă. S-a produs această 'oxigenare', atât la nivel politic, cât şi cultural. De aceea, este atât de important ca şi pe dimensiunea culturală să reuşim să reînnodăm legăturile, dintre uniunile de creaţie, dintre oameni. Este adevărat că asemenea relaţii au existat întotdeauna, indiferent de conducere, dar, la nivel guvernamental, este foarte important să oferi un cadru legal propice. În acest sens, intelectualitatea şi uniunile de creaţie din Republica Moldova întotdeauna au fost mult mai avansate şi mult mai dornice de a menţine relaţii bune cu Bucureştiul, indiferent de conjunctura politică. Acum, urmează să vedem ce mai putem face, care poate să mai fie contribuţia noastră pentru a putea consolida aceste relaţii. Slavă Domnului, am dezintoxicat domeniul respectiv şi a venit perioada oxigenării”.
Citește pe Antena3.ro