An agricol foarte tensionat, marcat de secetă şi război: a mai rămas profitabilă agricultura?

Din spusele fer­mierilor, cu toată situaţia foarte grea pentru proprietarii de terenuri afec­taţi de secetă, ca urmare a preţurilor ridicate, anul acesta s-au făcut bani din agricultura vegetală - cul­tivarea cerealelor, mai ales pentru cei cu terenuri irigate, scrie ZF.

Astfel, profitul pentru un hectar cultivat cu po­rumb, irigat prin picurare, unde producţia se ridică la 20 t/ha, poate ajunge la un profit de 25.000 de lei (5.000 euro). Porumbul se vinde acum cu 340 euro/ tonă şi un fermier poate avea venituri de 6.800 euro/hectar. Cheltu­ie­lile, cu toată creşterea preţului la îngrăminte, nu sar de 1.800 euro.

„Producţia medie pentru porum­bul de consum este între 13 tone/hec­tar şi 20 tone/hectar, pentru câţiva fermieri“, a afirmat Gabriel Stanciu, preşedintele Cooperativei Agricole Braicoop, care reuneşte 54 de fermi­eri din Brăila, ce cultivă 13.500 de hectare. Astfel, în cazul cooperativei, veniturile pentru fermierii care au irigat a fost de 22.000-32.000 lei/hectar (4.500 şi 6.500 euro/hectar). Anul trecut, producţia de porumb de con­sum a fost de peste 15 milioane de to­ne, iar media naţională a fost de 5,8 tone/hectar. Pentru acest an estimările sunt pentru o producţie totală de porumb de 8-9 milioane de tone, din cauza secetei. Mai mult, în acest an au fost irigate în total circa 500.000 de hectare, adică nici 10% din suprafaţa totală cultivată cu cereale.

Pentru un hectar de teren cultivat cu porumb, neirigat, cu o producţie medie de 5-6 tone/hectar, un fermier ajunge la un venit de 2.000 euro, din care rămâne cu un profit de circa 600 euro/hectar, după ce scade chel­tu­ielile. Preţul po­rum­bului era de 340 euro/tonă ieri pe Bursa Eu­ro­next de la Paris.

„Tot pro­ce­sul, de la înfiin­ţarea unei culturi până la recoltare variază între 1.000 şi 1.400 de euro/hectar, fără irigaţii. Variaţia de 400 de euro e în funcţie de ce teh­nologie aplică fermierul, ce investiţii a făcut. La grâu şi la porumb, producţia medie este 5-6 tone/hectar“, explică Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, care produce cereale în judeţul Vrancea pe o suprafaţă de peste 4.000 de hectare. Anul acesta este unul particular, deoarece seceta a afectat prodund judeţele Vrancea, Galaţi şi Buzău, astfel că Dascălu a avut culturile afectate aproape în totalitate.

În zonele în care culturile s-au dezvoltat normal, la un preţ al grâului de 340 euro/tonă (preţul de ieri de pe Bursa Euronext) şi o producţie medie de 5-6 tone/hectar, obţinută de pe o parcelă neirigată, venitul unui fermier este de 1.700 - 2.000 de euro/hectar. Pe lângă acest venit, fermierii mai primesc o subvenţie de 100-150 euro/hectar.

Fermierii care irigă ajung la o pro­ducţie de grâu chiar şi de 10 tone/hec­tar, iar la preţurile actuale, din va­lorificarea sa face 3.400 euro/hectar. Dacă are cheltuieli maxime de 1.800 euro/hectar, aici fiind inclus şi costul cu udatul, profitul său tot sare de 1.500 euro/hectar.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

În Banat, preţul grâului DEPSILO (la plecarea din siloz) a fost de 348 euro/tonă în data de 3 noiembrie şi în Constanţa preţul grâului de panifi­ca­ţie FOB (plătit şi încasat pe vapor) a fost de 352 euro/tonă în data de 20 oc­tombrie, conform datelor de pe site-ul Comisiei Europene care monitorizea­ză preţurile săptămânale ale cerea­lelor. După data de 31 mar­tie 2022, preţul mediu al grâului DEPSILO nu a coborât sub 300 euro/to­nă. În ceea ce priveşte grâul de panificaţie, acesta a fost vândut chiar cu 400 de euro/tonă, preţul maxim ajungând la 430 euro/tonă.

În ceea ce priveşte arenda, în România un arendaş îi dă proprietarului de teren între 800 şi 1.500 kg grâu sau porumb la hectar, adică între 1.500 şi 2.500 lei/hectar (300-500 euro/hectar), spun mai mulţi jucători din agrobusiness consultaţi de ZF.

În medie, preţul unui teren agricol în România este de 7.100 de euro/hectar, cel mai mic preţ mediu al unui hectar de teren agricol din UE, conform datelor de la Eurostat. Preţurile terenurilor pe piaţa locală sunt extrem de reduse comparativ cu statele din Occident, unde un hectar de teren agricol poate fi şi de zece ori mai scump. Astfel, pe lângă faptul că fermierii români extinderea fermei de producţie de cereale este mereu o prioritate, fie prin achiziţia de terenuri, fie prin luarea lor în arendă, există un interes mare şi din partea fondurilor de investiţii.

(sursa: Mediafax)