x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Ancheta de proportii in cazul RAFO

Ancheta de proportii in cazul RAFO

11 Ian 2005   •   00:00

OBSERVATOR
Scandalul Rafo a ajuns intr-o noua faza dupa schimbarea puterii. Proiectul de reorganizare a rafinariei, propus de actionarul majoritar, Balkan Petroleum, este in prezent stopat de noua guvernare, care a cerut o analiza a conditiilor in care a fost aprobat acest plan.
PAUL CRISTIAN RADU

MOTIVUL REAL. Legea 149/2004 nu a fost data pentru salvarea RAFO, ci pentru salvarea buzunarelor celor ce s-au indestulat de pe urma rafinariei
De cealalta parte, reprezentantii Balkan Petroleum spun ca planul a fost aprobat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si nu mai poate fi oprit. Si de o parte, si de cealalta sunt aduse acuze referitoare la imixtiunea politicului in afacerea Rafo. Jurnalul National va prezinta in numarul de astazi o radiografie a modului cum s-a ajuns la aprobarea planului de reorganizare a RAFO Onesti. Mentionam ca acest plan presupune transformarea datoriei de 18.000 de miliarde de lei in actiuni, statul urmand sa redevina actionar majoritar la o rafinarie privatizata in urma cu cativa ani in contul lui Corneliu Iacobov.

"NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE". Asa ne-a declarat Marin Anton, consilierul Balkan Petroleum, intr-o conversatie telefonica avuta ieri pe tema planului de reorganizare a Rafo. Intr-adevar, planul de reorganizare a Rafo a fost aprobat in baza Legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. De altfel, intr-o conferinta de presa sustinuta la sfarsitul anului trecut de catre Balkan Petroleum, reprezentantii acestei companii apreciau ca Legea 64/1995 a fost asul din maneca ce a dus la aprobarea planului de reorganizare.

O simpla privire aruncata asupra acestei legi arata ca ea a fost modificata in primavara acestui an in aceeasi perioada cand Balkan Petroleum si Rafo au inceput demersurile pentru reorganizarea rafinariei. Practic, pe 11 mai 2004, Parlamentul, sub semnaturile lui Nicolae Vacaroiu si Valter Dorneanu, a ratificat Legea nr. 149 din 11 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri. La aceeasi data, si presedintele de atunci, Ion Iliescu, a decretat schimbarea Legii 64. In acest context trebuie spus ca, pe 1 martie 2004, Rafo si Balkan Petroleum au inaintat autoritatilor o cerere cu privire la un plan de reorganizare a Rafo. Mai apoi, pe 28 aprilie, a fost inceputa procedura de reorganizare, ce avea sa culmineze spre sfarsitul anului cu aprobarea planului propus de Balkan. Mai trebuie mentionat si ca propunerea de modificare a Legii 64/1995 a fost inaintata Camerei Deputatilor sub semnatura lui Petru Serban Mihailescu, fost secretar general al Guvernului, si a lui Adrian Nastase, fost prim-ministru.

IN SPIRITUL LEGII. Practic, noua lege privind reorganizarea judiciara si hotararea Guvernului Nastase de a transfera la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) datoriile pe care RAFO le avea fata de institutiile statului (n.r. - Vama, Ministerul Finantelor etc.) au inlesnit aprobarea planului propus de Balkan Petroleum.

Datorita acestei legi a devenit imposibila refuzarea planului de reorganizare a RAFO. Practic, creditori precum Petrom, desi s-au opus planului, nu au mai avut nici o sansa sa-si impuna punctul de vedere.

Mecanismul aprobarii acestui plan a fost urmatorul. S-au constituit cinci grupe de creditori, dintre care trei trebuiau sa voteze pentru aprobarea planului de reorganizare pentru ca acesta sa fie aprobat conform Legii 64 modificate. Totodata, pentru a se considera ca o grupa se pronunta in favoarea planului, in virtutea aceleiasi legi, trebuia ca jumatate dintre membrii grupei sa fie de acord cu planul si mai trebuia ca valoarea creantelor detinute de cei care se pronunta in favoarea planului sa reprezinte peste 66% din totalul creantelor din grupa respectiva.

PLAN VOTAT DE CEI CARE L-AU PROPUS. Aceste prevederi au condus la situatia ca planul sa fie aprobat chiar daca Petrom sau statul s-ar fi opus reorganizarii. Astfel, din prima grupa au facut parte creditori ce detin creante de peste 10% din totalul datoriilor Rafo. Aici au fost incluse firmele Faber, un off-shore din Delaware si Petrom. Faber a votat pentru plan, iar Petrom impotriva planului, insa, deoarece Faber detine o creanta de 5.000 de miliarde asupra RAFO, in timp ce Petrom detine o creanta de doar 2.200 de miliarde, s-a considerat ca aceasta grupa a votat pentru plan.

Din grupa a doua de creditori garantati au facut parte firme precum VGB Oil, Prospectiuni SA, Tender SA, care si ele au votat pentru plan.

Click pentru a mari imaginea
PREMEDITARE. Guvernul a promovat fara rezerve un act normativ ce pare a fi fost facut cu dedicatie

Asa cum era de asteptat, si salariatii RAFO, a treia grupa, au votat pentru planul de reorganizare. Cu aceasta grupa s-au intrunit conditiile pentru aprobarea planului conform Legii 64/1995 adnotate in primavara lui 2004. Mai mult, reprezentantii Balkan Petroleum sustin ca si grupa a patra, grupa reditorilor bugetari reprezentati de AVAS, a votat pentru plan. Singura grupa, a cincea, cea a creditorilor chirografari, nu a aprobat planul doar fiindca nu s-a intrunit acea conditie ca 50% din membrii grupei sa fie prezenti la votarea planului de reorganizare. Iata insa ca o privire atenta asupra celor care au votat planul arata ca ei sunt tocmai cei care l-au propus sau companii ce au stranse legaturi cu acestia. Astfel, presedintele firmei Faber este, potrivit lui Marin Anton, chiar Marian Iancu, presedintele Balkan Petroleum. VGB Oil face parte din grupul VGB, actionar si acesta in firma Balkan Petroleum din Anglia. De asemenea, firmele Prospectiuni si Tender SA ii apartin lui Ovidiu Tender, cel care se afla, potrivit spuselor lui Vasile Frank Timis, in spatele infiintarii firmei Balkan Petroleum. Mai mult, intre aceste persoane si companii exista legaturi de afaceri si in afara afacerii Rafo. De exemplu, firma Faber este asociata cu firma VGB Oil in compania Aroma Rise din Onesti. La randul sau, Tender este asociat, prin firma Tender SA, cu grupul VGB in firma Topoil, din Bucuresti.

FRATII IANCU SI CORNELIU IACOBOV, IN VIZORUL PARCHETULUI
Dosarul RAFO ia amploare dupa ce Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a declansat urmarirea penala impotriva a 18 persoane, au declarat surse judiciare. Printre cei 18 ar fi figurat, potrivit surselor citate, nume ca Ovidiu Tender, Corneliu Iacobov, Teodor Gaureanu, fostul director al RAFO, Constantin Margarit, administrator al VGB Oil, si fratii Octavian si Marian Iancu, patroni ai VGB Oil.

Gaureanu si Margarit sunt invinuiti de evaziune fiscala, delapidare, iar fostul director de la RAFO este cercetat si pentru o a treia infractiune, abuz in serviciu. Potrivit acelorasi surse, oamenii de afaceri Tender, Iacobov si fratii Iancu sunt cercetati pentru complicitate la comiterea infractiunilor primilor doi. Margarit si Gaureanu au fost opriti duminica seara pe Aeroportul "Henri Coanda" cand incercau sa iasa din tara, deoarece cei doi erau dati in consemn la frontiera. Audierile lui Tender si Iacobov vor avea loc probabil saptamana viitoare.

Procurorii l-au audiat ieri, timp de peste doua ore, pe fostul vicepresedinte al APAPS, Gheorghe Musliu. O alta persoana audiata de procurori a fost Aurora Negut, membru in Comisia de vanzare a activelor RAFO. Tot ieri, procurorii il asteptau pentru audieri si pe Bogdan Stanescu, un alt membru al comisiei care a privatizat RAFO. In 19 noiembrie 2004, Ministerul Public anunta intr-un comunicat ca persoanele care au participat la privatizarea companiei Rafo Onesti din partea APAPS si a investitorilor strategici sunt cercetate de procurori, alaturi de cei care au fost administratori la aceste firme.

O alta parte a cazului RAFO este investigata de procurorii Anticoruptie, care verifica modul in care au fost valorificate si procesate produse petroliere provenite de la RAFO. In dosarul PNA sunt verificate aproximativ 400 de firme care ar fi procesat ilegal peste 400.000 de tone de produse petroliere de calitate inferioara, ce erau valorificate apoi ca benzina Premium si motorina. Prejudiciul estimat de procurori se ridica la 500 de milioane de dolari. (Andreea Tudorica, Miruna Pasa)
×