Autoritatea Națională de Restituire a Proprietății cere în instanță anularea retrocedării a 60 de hectare din terenul de la Nana deținut de familia lui Traian Băsescu. Cererea ANRP vine după ce raportul Corpului de Control al premierului a arătat că 11 titluri de proprietate ar fi fost transferate ilegal.
Corpul de Control a făcut verificări la Primăria Comunei Nana care au avut ca obiect respectarea prevederilor legale în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul comunei Nana.
Potrivit raportului, terenurile în cauză au aparţinut, începând cu anul 1945, Întreprinderii Agricole de Stat Buciumeni, iar în 1999, prin privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, suprafeţele de teren au fost preluate de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Ulterior, prin concesiune, terenul agricol a revenit în exploatarea societăţii Agromixt Buciumeni SA, în schimbul unei redevenţe, până în 2004, când contractul a fost reziliat.
În anii următori, ADS a cedat Comisiei locale de fond funciar Nana o suprafaţă agricolă de 985,8912 ha, pentru reconstituirea dreptului de proprietate persoanelor îndreptăţite.
Raportul arată că nu au fost respectate prevederile legale în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Comisiei locale de fond funciar în perioada 2008-2013, cu o altă componenţă decât cea aprobată de Prefectura Călăraşi. Modificarea în acte a comisiei s-a făcut abia după iniţierea acţiunii de control. Prin urmare, începând cu 2008, o parte din membrii Comisiei locale de fond funciar Nana au participat la luarea deciziilor fără să fi fost numiţi ca membri prin ordin al prefectului, aşa cum prevedeau dispoziţiile legale.
Conform documentului, la Primăria Comunei Nana au fost înregistrate 957 de cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, iar soluţionarea acestora de către Comisia locală de fond funciar Nana în perioada 1997-2005 s-a făcut defectuos: nu a fost respectată ordinea de înregistrare; reconstituirea s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foştilor proprietari, fără obţinerea consimţământului persoanelor îndreptăţite.
Raportul mai arată că majoritatea angajaţilor din Primăria comunei Nana, precum şi rudele şi afinii acestora au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Printre aceştia, primarul Gheorghe Dobre şi mama acestuia, fostul primar Dumitru Budeşteanu, fostul viceprimar Florian Decu, Vasilica Preda - contabil şi fiul ei, Marian Dobre, agent agricol.
"Membrii Comisiei locale de fond funciar Nana au aprobat şi propus reconstituirea dreptului de proprietate atât în baza propriilor cereri, cât şi a celor formulate de rudele sau afinii lor, ceea ce reprezintă posibile situaţii de conflict de interese", se precizează în raport.
Corpul de control a constatat totodată că au primit aproape 60 de hectare persoane care nu era îndreptăţite, care nu au avut teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie ori la stat sau care nu au avut asemenea moşteniri.
Mai mult, cererile aprobate de Comisia locală de fond funciar nu au fost transmise către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi în termenul legal, 45 de zile, şi au fost înaintate în 197 până la 1.268 de zile.
Inspectorii Corpului de control au mai constatat că, în perioada 2006-2007, la Primăria comunei Nana au fost înregistrate mai multe contracte de arendare încheiate, în calitate de arendatori, de persoane care nu aveau calitatea de deţinători legali ai terenurilor agricole ce au făcut obiectul acestor contracte, acestea obţinând titlurile după încheierea contractelor de arendare.
"La momentul încheierii contractelor de arendare, terenurile agricole, obiect al acestor contracte, făceau parte fie din domeniul privat al statului şi administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, fie din domeniul privat al comunei, respectiv din rezerva Comisiei locale de fond funciar Nana. (...) În concluzie, contractele de arendare înregistrate, în perioada 2006-2007, (...) erau nevalabile şi neopozabile terţilor", se arată în raport.
În anul 2009, a mai constatat Corpul de control, terenurile agricole care au făcut obiectul arendării în condiţii nelegale au fost cumpărate de societatea Berfige SRL de la mai multe persoane fizice, firmă care a încheiat şi alte contracte de arendare, unele cu angajaţi ai primăriei.
"Prin aceste contracte, societatea Berfige a achiziţionat un număr de 35 de parcele de teren agricol din extravilanul comunei Nana (...) în suprafaţă totală de 290,41 ha. Suma totală plătită de către societatea Berfige, în perioada 2009-2010, pentru cumpărarea celor 35 de parcele de teren agricol a fost de 3.437.647,92 lei", se menţionează în raport.
Conform datelor obţinute de inspectori, societatea Berfige a fost înfiinţată în 2009, asociaţi şi administratori fiind cetăţeni italieni fără domiciliu sau reşedinţă pe teritoriul României.
"Obiectul principal de activitate al societăţii l-a reprezentat 'Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii' însă, potrivit datelor transmise Corpului de control al primului-ministru de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 5 a Finanţelor Publice, în perioada 2009-30.06.2013, societatea nu a înregistrat venituri din activitatea principală şi (...) 'nu funcţionează la sediul social declarat".
Societatea Berfige, la data de 9 septembrie 2013, a vândut Ioanei Băsescu suprafaţa de 290,41 ha de teren agricol din comuna Nana, pentru suma de 5.844.864,26 lei.
"Până la data formulării răspunsului către Corpul de control al prim-ministrului, societatea nu depusese bilanţul semestrial pentru activitatea desfăşurată în perioada 31.06.2013 - 31.12.2013. De asemenea, societatea Berfige SRL nu a depus declaraţia privind impozitul pe profit aferentă anului 2013, în vederea stabilirii valorii impozitului datorat statului pentru profitul obţinut în urma vânzării terenurilor. Conform prevederilor legale referitoare la introducerea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale simplificate, termenul de depunere a acestora, pentru societăţi, este de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, respectiv până la data de 30.05.2014", se mai explică în raport.