Autorităţile sunt în ceaţă după JAI

Preşedintele Klaus Iohannis spune că numărul de refugiaţi care ar reveni României, conform deciziei JAI, nu este mare şi ”poate fi uşor de gestionat”. Inspectoratul General pentru Imigrări nu ştie, însă, unde vor fi cazaţi refugiaţii, câţi bani vor fi alocaţi şi de unde.

România nu va primi cota de refugiaţi în următoarele săptămâni, ci, cel mai probabil, într-un an, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis. „Problema poate fi gestionată uşor de România. Poziţia noastră rămâne una de participare voluntară”, a declarat preşedintele Iohannis. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne nu are încă o strategie. S-a vorbit despre posibilitatea de cazare a refugiaţilor în unităţi militare dezafectate, însă şi acolo ar fi nevoie de investiţii şi încă nu s-a făcut nici măcar un calcul aproximativ.

Probleme de integrare şi securitate
În afară de problema majoră legată de securitate, refugiaţii trebuie să fie integraţi, iar acest lucru presupune posi¬bilitatea de şcolarizare a copiilor, dar şi cursuri de limba română şi de calificare pentru adulţi, ceea ce se poate face în cele şase centre de primire. Ghetoizarea nu este o soluţie, lucru confirmat de problemele refugiaţilor din Franţa. Refuzul de a primi refugiaţi ne-ar putea aduce stoparea fondurilor europene. „O astfel de decizie ar arunca economia României în colaps, pentru că sunt foarte multe investiţii deja făcute, pe care statul român nu le poate acoperi din buget”, explică Ciprian Necula, secretar de stat în Ministerul Fondu¬rilor Europene.

Comisia Euro¬peană a propus alocarea unor fonduri suplimen¬tare în valoare de 1,7 miliarde de euro de către Uniunea Europeană, ajun¬gându-se la 9,2 miliarde de euro în doi ani, pentru a face faţă afluxului de refugiaţi. CE a anunțat ieri că a trimis României două scrisori de notificare oficială pentru necomunicarea implementării a două directive europene privind sistemul european de azil. Este vorba despre Directiva privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției interna¬ționale 2013/32/EU şi Directiva de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională 2013/32/EU.


CE a adoptat 40 de decizii de infringement pentru a face să funcționeze sistemul euro¬pean de azil, în cazul a 19 țări.
4.837 de refugiaţi ar urma să primească România, 2.475 distribuiţi din Italia şi Grecia. S-ar putea ajunge la 6.351, prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.