Bani duşi pe apa sâmbetei

Declaraţiile secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, făcute la sfârşitul săptămânii trecute, precum că există un raport al Curţii de Conturi în care sunt relevate mari nereguli cu privire la modul în care au fost efectuate şi plătite lucrările de înlăturare a efectelor inundaţiilor din 2008, au făcut mare vâlvă.

Pentru a afla detalii din conţinutul acestui document, l-am contactat pe autorul declaraţiilor. Acesta ne-a mărturisit că datele pe care le-a făcut publice provin nu din raportul propriu-zis al Curţii de Conturi, ci dintr-o notă întocmită de un expert, la cererea Curţii de Conturi, care a efectuat un control cu privire la modul în care s-au cheltuit banii alocaţi din fonduri publice pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din 2008. De altfel, documentul cu pricina chiar aşa se intitulează: "Notă de documentare privind utilizarea fondurilor băneşti primite de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe 2008 şi din Fondul pentru Mediu aferent anului 2008, pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţiile din perioada 22 iulie-5 august 2008". În document se precizează că acţiunea de control a Curţii de Conturi a fost efectuată în perioada 11 martie-9 aprilie 2010.

"Astăzi (luni - n.r.) m-au sunat cei de la Curtea de Conturi de câteva ori - ne-a declarat Valentin Iliescu - şi mi-au spus că raportul final al acestei acţiuni complexe de control va fi întocmit până cel târziu la data de 20 iulie şi va fi făcut public. Eu pot să vă asigur însă că cele constatate şi expuse în această notă de expertul desemnat de Curtea de Conturi, al cărui nume nu poate fi făcut public până la publicarea raportului final, sunt în proporţie de 99,99% adevărate." Dar iată care sunt principalele constatări din nota întocmită de expert, constatări care urmează a fi cuprinse şi în raportul final al Curţii de Conturi. Trebuie precizat însă, pentru început, că, potrivit prevederilor legale, la propunerea ANAR, bazată pe solicitările formulate de direcţiile de ape zonale, conducerea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile a "nominalizat" agenţii economici proiectanţi şi executanţi ai acestor lucrări finanţate de Guvern. Până la elaborarea proiectelor de lucrări şi a documentaţiilor tehnico-economice aferente lucrărilor de investiţii, au fost organizate negocieri între specialişti ai ANAR şi ai direcţiilor de ape zonale cu reprezentanţi ai firmelor de proiectare şi construcţii-montaj desemnate, cu privire la valoarea studiilor de proiectare şi la preţurile unitare ale lucrărilor.

O primă constatare a expertului autorizat este aceea că în multe cazuri nu concordă datele înscrise în procesele-verbale de calamitate, întocmite imediat după producerea inundaţiilor de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din primării - date privind lucrările hidrotehnice efectuate, cantitatea şi valoarea pagubelor produse etc. - cu datele centralizate la Direcţia de Investiţii din ANAR şi care au fost transmise ulterior la minister. Mai exact, cifrele sunt mai mari decât cele stabilite iniţial, ceea ce denotă faptul că cineva le-a "umflat" ulterior. Iată şi un exemplu concret în acest sens: În proiectul "Consolidare de mal - Râu Tisa, la Săpânţa, judeţul Maramureş", în procesul-verbal de calamitate a fost înscrisă de comisia de constatare existenţa unei breşe extinse pe o lungime de aproximativ 380 de metri, cu lucrări estimate de 510.000 de lei, iar în situaţia transmisă de ANAR la minister, acelaşi obiectiv figurează cu o lungime de 1.200 metri şi o valoare estimată de 11,8 milioane de lei.

Un alt exemplu este proiectul "Supraînălţare dig - mal stânga Râu Jijia, amonte, confluenţă cu Râul Prut, judeţul Iaşi", pentru care iniţial a fost alocată suma de 880.000 de lei, în vederea realizării lucrării "reprofilare şi supraînălţare dig" pe o lungime de 1,470 kilometri. Dar, ulterior, s-au solicitat fonduri de 17,6 milioane de lei, pentru realizarea aceleiaşi lucrări, dar pe o lungime de 38,100 kilometri.

Expertul a constatat, de asemenea, că negocierile directe pentru contractarea serviciilor de proiectare, a lucrărilor de construcţii-montaj şi a serviciilor de supraveghere tehnică de şantier s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de calitate îndoielnică. "Pentru unele dintre obiectivele de investiţii au fost executate aceleaşi tipuri de lucrări şi în anii precedenţi, pentru care s-au cheltuit importante fonduri de la buget, fapt care pune sub semnul întrebării capacităţile tehnice ale operatorilor, calitatea şi rezistenţa lucrărilor efectuate de aceştia, precum şi eficienţa cu care au fost cheltuiţi banii alocaţi în acest scop.

S-au efectuat, repetitiv, aceleaşi tipuri de lucrări, la aceleaşi obiective, dar nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie este de 24 de luni", se mai arată în nota întocmită de expertul desemnat de Curtea de Conturi. În opinia secretarului de stat Valentin Iliescu, din constatările tehnice ale expertului reiese, fără nici un dubiu, că banii publici alocaţi pentru refacerea digurilor în urma inundaţiilor 2008 au fost furaţi ca-n codru şi că cei vinovaţi de acest jaf trebuie traşi la răspundere, conform legilor în vigoare.