Băsescu cere Parlamentului reexaminarea Legii ANI

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea Legii ANI, propunând ca declaraţia de avere publică şi cea confidenţială să coincidă, mai puţin datele personale. Băsescu doreşte ca inclusiv declaraţiile candidaţilor la demnităţi publice să fie date publicităţii.

"Eliminarea din declaraţia de avere destinată publicităţii a unor elemente care se regăsesc în cea confidenţială, face ca actul public să nu mai prezinte relevanţă. Este cazul subcapitolului dedicat bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimonial cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 de euro, dar şi a categoriei soţului şi a copiilor, la capitolul dedicat cadourilor, serviciilor sau avantajelor primite gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, altele decât angajatorul, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, a căror valoare individuală depăşeşte 2000 de euro. De asemenea, înscrierea în formularul declaraţiei de avere destinat publicităţii a unor elemente precum modul de dobândire, suprafaţa bunurilor imobile şi valoarea de impozitare a lor ori modul de dobândire şi valoarea de impozitare a bunurilor mobile, precum şi societatea la care o persoană deţine titluri sau cote de participare nu reprezintă o încălcare a veţii private sau a unor date ce au caracter personal. De aceea, considerăm oportun ca declaraţia de avere destinată publicităţii să coincidă cu cea confidenţială, mai puţin sub aspectul datelor cu caracter personal, astfel încât accesul la astfel de informaţii să nu fie îngrădit", se arată în cererea de reexaminare, al cărei text a fost comunicat, astăzi, de Preşedinţie.

De asemenea, şeful statului propune ca termenul pentru care ANI verifică persoanele care părăsesc funcţiile publice să fie de trei ani, aşa cum prevedea legea anterioară, şi nu de un an.

"Efectuarea activităţii de analiză a declaraţiei de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea existentă, a modificărilor patrimoniale intervenite în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi efectuarea activităţii de analiză a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, se desfăşoară pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul unui an după încetarea acestora. Apreciem că termenul de un an este insuficient pentru ca Agenţia Naţională de Integritate să-şi poată realiza prerogativele conferite de lege. De aceea, instituirea termenului general de prescripţie de 3 ani ar corespunde necesităţilor de timp pentru înfăptuirea acestor activităţi", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului mai propune ca, "în actualul context al existenţei numeroaselor cazuri de implicare a unor persoane, direct sau indirect, în derularea unor contracte cu bani publici, în perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice", să se introducă o rubrică în care titularul să declare dacă el, soţul, copiii majori, părinţii sau săi ori ai soţului au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.

"Cât priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, apreciem că ele ar trebui să rămână publice", se mai arată în comunicat.

În cererea de reexaminare, preşedintele arată că noua lege prevede, încă din primul articol, categoriile de persoane obligate să depună declaraţii de avere şi de interese, însă exceptarea de la aceste obligaţii a persoanelor care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar, "afectează procesul de transparenţă şi integritate în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice".

"Combaterea corupţiei şi asigurarea transparenţei şi a integrităţii în sectorul public reprezintă elemente ale unei bune guvernări pentru orice societate şi sunt o prioritate a societăţii româneşti. În virtutea importanţei funcţiei pe care ar putea să o ocupe, candidaţii trebuie să dea dovadă de integritate, iar alegătorul trebuie să cunoască cât mai bine candidaţii", se menţionează în document.

Şeful statului subliniază totodată că trimiterea rapoartelor de analiză organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, dar şi comisiei de cercetare a averilor prevăzută în Legea nr. 115/1996, "organ colegial, format din judecători şi procurori, astfel cum se stipula în forma adoptată de Camera Deputaţilor, este de natură să introducă instrumente pentru un control real al averilor şi să ofere garanţii suplimentare privind protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor".

"De aceea, susţinem reintroducerea în lege a dispoziţiilor referitoare la comisiile de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996. De altfel, titlul legii face trimitere, în partea finală, la modificarea şi completarea altor acte normative, având în vedere chiar dispoziţiile Legii nr. 115/1996", se arată în document.

Preşedintele mai semnalează faptul că articolul 28 alinaet 2 din legea trimisă spre promulgare, potrivit căruia "Nu constituie infracţiune fapta persoanei care îşi modifică declaraţia de patrimoniu sau de interese care nu corespunde adevărului, dacă denunţă fapta mai înainte ca autoritatea să se fi sesizat pentru aceasta", este cel puţin ambiguu.

"Practic, prin conferirea acestei posibilităţi, infracţiunea de fals în declaraţii, atunci când priveşte declaraţiile de avere şi de interese, rămâne fără conţinut", opinează şeful statului.

"Considerăm că se impune eliminarea textului cu privire la situaţia în care rectificarea este iniţiată de către autorul declaraţiei de avere şi/sau declaraţiei de interese, aceasta putând fi depusă oricând până la data emiterii informării prevăzute la art. 14 şi 20. În forma trimisă la promulgare, există riscul ca orice autor al declaraţiei să poată iniţia rectificarea în orice moment, chiar şi în faţa inspectorului, anulând astfel posibilitatea de a compara şi verifica declaraţiile de avere şi de interese", se mai arată în comunicat.

Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptată de Camera Deputaţilor în 28 aprilie, iar de Senat în 12 mai. A fost trimisă la promulgare în 14 mai, iar la finele acestei săptămâni expira termenul legal de 20 de zile pentru ca preşedintele să semneze decretul în acest sens.