Băsescu se dă solidar cu poporul suveran

Datoria-gigant a României, transferată guvernării PNL

Într-o zi în care reprezentanţii FMI au făcut maraton între partidele de Opo­ziţie şi conducerea Senatului, sin­dicatele au făcut coadă la Cot­ro­ceni, iar premierul Emil Boc a fost aşteptat toată ziua să dea nişte explicaţii în faţa presei, preşedintele Traian Băsescu a decis să mai deturneze din impactul negativ asupra ima­ginii, după ce toată lumea a arătat cu degetul spre el.

El a declarat că ar fi nedrept dacă cineva ar acuza FMI de existenţa acestui program, programul aparţinând guvernului. "Dacă populaţia va fi nemulţumită şi programul un eşec, nu FMI va fi responsabil, ci instituţiile, începând cu preşedintele şi, în primul rând, guvernul", a mai declarat preşedintele. Dar, pentru ca povara să nu cadă în totalitate în spatele lui Boc, Băsescu a venit cu o "informaţie" pe care uitase să o spună joi, când a anunţat tăierea salariilor şi a pensiilor.

Şi anume că, acum, pensionarii şi bu­getarii trebuie să se sacrifice pentru ca ţara să plătească datoriile... Gu­vernului Tăriceanu. "Şi o informa­ţie pe care la intervenţia de acum două zile nu v-am dat-o, dar v-o dau acum, este reducerea obligaţiilor de pla­tă ale bugetului de stat", a spus Bă­sescu. "În acest an, urmare a da­to­riilor pe care România le-a contractat în 2007, 2008 şi parte din 2009, bu­getul de stat trebuie să plătească 10,007 miliarde de euro. În primul trimestru am plătit 260 de milioane, în trimestrul II plătim 2,257 miliarde de euro, în trimestrul III avem de plată 3,16 miliarde de euro, iar în tri­mestrul IV avem de plată 2,5 miliarde de euro, reprezentând serviciul datoriei pe care bugetul de stat îl are. În total, anul acesta, urmare a creditelor pe care le-am angajat în anii anteriori pentru a susţine deficitul bugetului de stat, avem de plătit peste 10 miliarde de euro.

Ca să vă fie şi mai clar de ce trebuie să ne diminuăm cheltuielile bugetare pentru a dimi­nua creditele pe care le angajăm, vă pot spune că numai dobânzile pe care trebuie să le plătim anul acesta sunt peste peste 1,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de două ori tranşa următoare de la FMI", a explicat preşedintele. "Din acest motiv, am considerat că trebuie să adoptăm o po­litică de reducere a îndatorării noastre, dacă nu se luau măsurile anunţate de reducere a salariilor şi a pensiilor, la începutul anului următor trebuia să anjagăm un alt credit, poate de 30 de miliarde, am fi amanetat cu totul viitorul ţării", a spus Băsescu. "Plătim pentru ce am consumat fără să producem în 2007, 2008 şi în­ce­putul lui 2009", a explicat el.

"Propun societăţii româneşti ca împreună să prevenim grecizarea ţării. Dacă angajăm un nou credit, nu de 20, ci de 30 de miliarde de euro, vom ajunge ca în situaţia Greciei", a spus Traian Băsescu, anunţând că el însuşi se sacrifică, donând indemnizaţia de preşedinte până la sfârşitul anului într-un fond de criză. "Vă asi­gur, şi nu vreau să pară un populism, că sunt dispus ca până la sfârşitul anului să virez salariul într-un fond de solidaritate. Dacă vă uitaţi pe declaraţia de avere veţi putea constata că pot să fac acest lucru", a spus preşedintele. Băsescu a dat totuşi şi o veste bună, cel puţin pentru o parte din români: nu vor fi tăiate ajutoarele sociale pentru handicap şi indemnizaţiile pentru copii. "În ceea ce priveşte subvenţiile, vă pot spune două care nu vor fi atinse - ajutorul pentru persoane cu handicap şi indemnizaţia pentru copii. În rest, toate sunt subiect de analiză, reducere sau chiar anulare. Nu ştiu cum a fina­lizat Gu­vernul analizele, vom vedea mâi­ne", a declarat Băsescu.


DISCUŢII FINALIZATE CU O "CELULĂ DE CRIZĂ"
La întâlnirea dintre şeful statului şi liderii sindicali, care a avut loc ieri la Palatul Cotroceni, s-a hotărât crearea unei structuri de criză. Din aceasta ar urma să facă parte sindicatele, pa­tron­atele, reprezentanţi ai Guvernului şi ai partidelor pentru a se analiza mă­su­ri­le propuse pentru reducerea cheltuielilor bu­ge­tare şi soluţiile alternative. As­tăzi, Băsescu le va prezenta sindicaliştilor o listă cu po­sibile măsuri de reducere a cheltuielilor buge­ta­re care vor fi anali­za­te de partenerii sociali, iar marţi, la Palatul Parlamentului ar urma să aibă loc o primă în­tâlnire a structurii de criză, pentru a vedea în ce măsură vor fi accepta­te solicitările sindicatelor. La di­sc­u­ţii au participat liderii CNS "Cartel Alfa", CNSLR Frăţia, CSDR, BNS, CNS Meridian, reprezentanţii federa­ţi­i­lor din educaţie şi din administraţia publică. Sindicaliştii propun redu­ce­rea diferenţiată a salariilor, dar Băsescu preferă re­du­cerea liniară, deşi este de acord cu medierea dis­cu­ţiilor pe această temă. Bogdan Hossu, preşedintele CNS "Cartel Alfa", a precizat că a propus reduce­rea cotizaţiilor la asi­gurările sociale şi renunţarea transferului a 0,5 puncte procentuale din contri­buţia la sistemul de pensii de la pi­lo­nul I la pilonul II, prin renunţarea la acest transfer ur­mând a se face o economie de 400 de milioane de euro. Banii ar re­pre­zenta o sursă su­plimentară de ve­nit şi ar putea fi folosită pentru a nu mai fi di­mi­nua­te pensiile. Sin­dicaliştii au mai anunţat că îşi men­ţin calendarele de protest anun­ţa­te, decizia de re­nunţare putând fi luată după în­tâl­nirea de marţi a structurii de criză. (Diana Scarlat)
Traian Basescu
Reiterez un lucru pe care l-am mai spus, ar fi nedrept daca cineva ar acuza FMI pentru acest proiect, programul negociat este un program al Guvernului Romaniei. Nu Fondul va fi vinovat pentru esecul acestui program, ci Guvernul Romaniei.

Obiectivul major al programului al Guvernului a fost acela de a nu creste fiscalitatea: cota unica si TVA. FMI, UE si Banca Mondiala au fost de acord cu acest program.

Principalele coordonate ale programului sunt legate de trei obiective. Primul, si cel mai important reducerea cheltuielilor bugetului de stat. Apoi reducerea cheltuielilor sociale si un aspect  despre care nu am vorbit in interventia mea precedenta, reducerea obligatiilor de plata ale bugetului de stat.

In ceea ce priveste acest ultim aspect, ca sa intelegeti mai bine, in acest an, urmare a datoriilor contractate de Romania in 2007, 2008 si parte din 2009, bugetul de stat trebuie sa plateasca 10,0007 miliarde de euro. In primul trimestru am platit 260 de milioane, in trimestru doi avem de plata 2, 257 miliarde euro, in trimestru trei 3,16 miliarde euro, iar in trimestrul patru 2,5 miliarde euro. Doar dobanzile acestor credite angajate sunt de peste 1,8 miliarde de euro.

Daca nu erau luate masurile de reducere a salariilor si pensiilor, la inceputul anului 2011 trebuia sa angajam un nou credit de 20, sau poate de 30, de miliarde de euro. Am fi amanetat viitorul tarii si viitorul fiecaruia dintre romani.

Una dintre concluziile acestei decizii grele pe care a trebuit sa o luam este ca nu trebuie sa ne mai amagim, sa vindem falsuri romanilor ori de cate ori ne aflam in campanie electorala.

E esential ca in urmatoarele sase luni sa fie o perioada de realism a politicienilor, a sindicatelor, a Guvernului, a fiecaruia dintre romani. Acum platim ceea ce am consumat fara sa producem - 10 miliarde de euro. Imaginati-va acesti bani in investitii.

Am raspuns pozitiv solicitarii sindicatelor de a se constitui un grup de analiza, la care sa participe Guvernul, sindicatele, patronatele, repezentantii partidelor parlamentare si Presedintia, si impreuna, in urmatoarele sase luni sa gasim solutiile pentru a cheltui mai bine, si mai eficient, de la 1 ianuarie 2011.

Propun societatii, ca impreuna, sa evitam "grecizarea" tarii! E un moment in care putem, impreuna, sa evitam agravarea situatiei financiare a tarii, si 2011 sa fie un an in care institutiile statului sa functioneze mai ieftin, mai eficient, dedicate interesului public.

Solicitarile sindicatelor vizeaza imbunatatirea legislatiei pentru combaterea evaziunii fiscale si inspectia muncii, stabilirea de comun acord cu guvernul a criteriilor de reducere a posturilor in aparatul central al guvernului, in primarii si regii autonome.
Sunt de acord cu unele dintre obiectivele sindicatelor, cu altele nu. Decizia trebuie luata in cadrul dialogului guvern-patronate sindicate. 

Ca si in discutiile cu Guvernul, sindicatele au ridicat mentinerea anvelopei salariale, dar cu o aplicare diferentiata. Personal nu sunt adeptul unei astfel de solutii, pentru ca ea va genera blocaj. Situatia de criza este in toata tara si o repartizare directa din punct de vedere procentual mi se pare singura solutie care nu lasa loc unor negocieri indelungate.

Solicit tuturor sase luni in care sa se dea o sansa Romaniei, aplicarea acestor masuri dure, grele pentru populatie, si va rog sa ma credeti ca inteleg cum le primeste un pensionar sau un salariat. A continua asa cum am mers pana acum ar insemna sa angajam un nou imprumut, ar insemna sa creste in fiecare an dobanzile si rambursarile de credite, nu vor mai ramane bani pentru buget, pentru nimic.

Avem o solutie mai lesnicioasa, inca nu s-a semnat acordul cu Fondul, putem sa-l schimbam imediat si sa trecem pe cresterea de fiscalitate. Aceasta solutie franeaza dezvoltarea si ne va impunge sa luam alte credite, tot mai mari, ca sa platim ineficienta aparatului de stat si sistemului exagerat de protectie sociala.

Dar, daca aplicam acest program, Romania trece pe crestere economica.

Va asigur ca sunt dispus ca pana la sfarsitul anului sa virez salariul intr-un cont de solidaritate. Cred ca avem nevoie de solidaritate in momentul de fata, daca vrem sa nu impingem tara intr-o situatie ca cea a Greciei.

Patronatele au platit deja printr-o restructurarea consistenta in 2009, statul este cel care nu a reusit sa se restructureze decat intr-o masura foarte mica. Sectoarele din economia reala s-au restructurat in 2009, cresterile de somaj vin preponderent din aceasta zona, fie ca e de stat sau privata. Ei au platit deja costurile. Ce cost sa mai punem pe spatele societatilor ca sa crestem veniturile la stat? Ce garantii avem ca daca am creste taxele pentru companii, cota unica si TVA vom avea incasari mai mari? Cei care au scapat sunt la limita de supravietuire, ce sa mai punem in spatele lor?

Doua subventii din program nu vor fi atinse: ajutorul pentru persoane cu handicap si indemnizatia pentru copii. In rest,  toate sunt subiect de analiza, reducere sau anulare.

Trebuie sa ne obisnuim sa traim cu cat producem si sa nu mai traim cu promisiuni, cu falsuri.
A venit momentul in care sa optam pentru o tara care se poate dezvolta sanatos sau pentru o tara care sa isi arunce toate resursele catre plata imprumuturilor sau catre aistenta sociala, inclusiv prin mentinerea unor locuri de munca nenecesare.