x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa, pe Lista Patrimoniului Mondial

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa, pe Lista Patrimoniului Mondial

02 Aug 2010   •   00:00
Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa, pe Lista Patrimoniului Mondial

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, duminică, la reuniunea UNESCO care se desfăşoară la Brasilia (Brazilia) până pe 3 august, informează site-ul organizaţiei. Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentaţiei.

Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în Patrimoniul Mondial a mai fost discutată şi la întrunirea de anul trecut a Comitetului UNESCO, ca extindere a poziţiei ocupate deja în Lista oganizaţiei de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentaţiei. Consiliul Judeţean Suceava a alocat, în noiembrie 2009, comunei Suceviţa, fonduri de 50.000 de lei pentru finanţarea planului de urbanism general necesar pentru documentaţia de bază în vederea includerii Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în patrimoniul UNESCO.

Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al 15-lea şi al 16-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Bisericile din Moldova au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1993. Biserica Învierii completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al 16-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, pe Lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Tot duminică, la cea de-a 34-a convenţie a UNESCO ce are loc la Brasilia (Brazilia), în perioada 25 iulie - 3 august, Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus în lista sa alte două extensii - Oraşul Graz - Centrul istoric şi Schloss Eggenberg (extensie a sitului "Oraşul Graz - Centrul istoric) (Austria) şi ansamblul paleolitic din Siega Verde (extensie a "siturilor de artă preistorice din Côa Valley") (Portugalia, Spania)

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 907 situri de "valoare universală excepţională", aflate în 148 de ţări.

×
Subiecte în articol: observator