Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul Emil Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pe noul Cod al Muncii. El a declarat că piaţa muncii din ţara noastră are nevoie de o mai mare flexibilitate şi că intrarea României în UE şi criza economică globală sunt numai două dintre motivele care demonstrează că România are nevoie de un nou Cod al Muncii.
"Scopul mondificării Codului Muncii este acela de a crea mai multe locuri de muncă în România. Prin modificările propuse, angajatorii vor angaja mai uşor, iar salariaţii îşi vor găsi mai uşor un loc de muncă. Lumea e în permanentă schimbare. Actualul Cod al Muncii e din 2003. De atunci au intervenit cel puţin două elemente noi care determină modificarea. În primul rând, intrarea Românei în UE. În al doilea rând, criza economică ne-a demostrat ă avem nevoie de o mai mare flexibilitate a condiţiilor de muncă.
Prima problemă e cea legată de contractul de muncă pe durată determinată. (...) Am propus ca durata acestuia să poată fi prelungită prin acordul părţilor, dacă e nevoie de finalizarea unui proiect program. Mărim durata de la 24 de luni, la 36 de luni. Contractul de muncă pe durată nederminată rămâne regula", a declarat Boc.
Citeşte şi Moţiunea de cenzură va fi citită miercuri şi votată pe 16 martie
Despre durata maximă a timpului de lucru, Boc a spus că "actualul Cod ne spune că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. S-a spus tot în acest context că am încălcat directiva europeană cu privire la timpul de lucru. Dar ea este respectată. Ea ne spune că săptămânal partea de repaos este de 35 de ore. Codul Muncii acordă două zile consecutive de repaos săptămânal. Prevederea din Codul Muncii de la noi e mai avantajoasă decât cea din directiva europeană".
"Transmitem cetăţenilor că dacă muncesc şi-şi fac treaba, legea îi apără la locul de muncă, dar şi în instanţă, în cazul unui abuz", a mai spus Boc
În privinţa sporului la muncă de noapte, "prin modificarea propusă se măreşte sporul de la 15-25% din salariul de bază".
Despre concedierile colective, "o modificare importantă e aceea că, în cazul concedierilor colective, pe baza criteriilor actuale exista interdicţia ca 9 luni să nu se poată face noi angajări. În modificarea propusă de noi, în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, are dreptul de a fi reangajat în acelaşi post fără examen, concurs sau perioadă de probă".
UPDATE 10:50
Şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului noului Cod al Muncii a început.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean a anunţat că în sală sunt prezenţi 239 de deputaţi şi senatori. Parlamentarii USL au anunţat că nu participă la această şedinţă, viceliderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu declarând că motivul absenţei acestora din plen va făcut public într-o conferinţă de presă programată în jurul orei 14:00.
UPDATE 10:35
Înainte de angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii, premierul a declarat că moţiunea de cenzură a Opoziţiei nu are şanse. "Nu este nici prima, nici ultima, dreptul Opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură este constituţional şi face parte din jocul democratic", a spus Emil Boc.
Executivul îşi va angaja astăzi răspunderea, în Parlament, pe noul Cod al Muncii. Liderii Opoziţiei, care au anunţat că nu vor participa la şedinţa în care emil Boc îşi va asuma răspunderea pe Codul Muncii, susţin că asumarea este o procedură abuzivă şi au anunţat că vor depune o moţiune de cenzură.
Primul-ministru va fi prezent astăzi, la ora 10:00, la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, unde va prezenta proiectul de Lege adoptat de Guvern, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii, potrivit articolului 114 din Constituţia României. În total, parlamentarii au depus 144 de amendamente, 3 fiind iniţiate de senatori şi 141 de deputaţi.
Citește pe Antena3.ro
Citeşte şi Modificări la noul Cod al Muncii
Opoziţia depunde, tot astăzi, moţiunea de cenzură
Partidele din Opoziţie au finalizat ieri textul moţiunii de cenzură, care poartă titlul "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate". Moţiunea va fi depusă în după ce Guvernul îşi va angaja răspunderea .
"Prezenta moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în urmă cu câteva zile, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, în frunte cu domnul Boc, care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români", se afirmă în textul moţiunii.
"Stimaţi colegi PDL, ştim cu toţii că vă doriţi să scăpaţi de Emil Boc de la conducerea acestei ţări. Ştim că aţi conştientizat, chiar dacă mai târziu, faptul că oricâte privilegii, funcţii sau demnităţi v-ar oferi, prezenta lui în fruntea Guvernului nu poate şterge ruşinea aruncată asupra partidului dumneavoastră de către proasta şi neperformanta sa guvernare. Aveţi acum ocazia să îl înlăturaţi pe Emil Boc din fruntea Executivului", arată documentul.
Premierul Emil Boc este numit în text "bietul domn Boc": "Este vorba despre credibilitatea celui care, în numele Guvernului, are tupeul de a solicita Parlamentului angajarea răspunderii după ce, nu mai departe de acum 2 săptămâni, acest om – bietul domn Boc – a fost făcut arşice de către preşedintele Băsescu şi de către propriul partid. Este vorba despre omul care a fost pus la zid în şedinţele PDL în cadrul unei mascarade politice desfăşurată sub sloganul «Boc trebuie înlocuit»", se arată în moţiunea de cenzură.
Totodată, semnatarii afirmă că angajarea răspunderii "cerşită" de premierul Boc este doar "parte a jocului de putere din sânul PDL", menit să-l păstreze şi în funcţia de preşedinte PDL.
"Guvernul Boc foloseşte o lege extrem de importantă pentru a rezolva conflictele din interiorul PDL şi din sânul coaliţiei, pentru a asigura liniştea unei guvernări imorale, creând în schimb agitaţie şi nesiguranţă pentru români şi, totodată, un nou conflict între segmentele societăţii româneşti", se precizează în moţiune.
Publicul nu are voie în balcoanele Parlamentului
Cetăţenii nu vor avea acces în sala de plen. Conducerea Camerei spune că este o măsură de precauţie pentru a preîntâmpina un nou caz Sobaru.
La finalul lunii decembrie 2010, un angajat al televiziunii naţionale s-a aruncat de la unul dintre balcoanele Camerei Deputaţilor, în semn de protest faţă de măsurile de austeritate promovate de Guvern.
