Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Indiferent ce spun fanii sau adversarii lui, industria de publicitate din România n-ar fi fost ce este astăzi, fără “morcovul” lui Bogdan Naumovici.
“Am ajuns cel mai bun pentru că mi-am propus să fiu cel mai bun! Nu mi-am propus să fiu brand. Mă întreba lumea, când m-am angajat, ce vreau să fac. Le-am spus: «Mă duc să fiu cel mai bun din publicitate! La cum se vede publicitatea la televizor, eu cred că stau mult mai bine decât tot ce se face acum». Şi a mai trebuit să pun un morcov în faţă, după care să alerg. A funcţionat. Morcovul ăla m-a ajutat foarte mult”, spune Bogdan Naumovici.
Cel mai celebru om din publicitatea românească se plânge de lipsa ambiţiei celor din jur şi de boicotarea festivalului Ad'Or: “Nu avem oameni cu ambiţie. În publicitate mă aşteptam să fie şmecherii clasei, dar am constatat că sunt o gaşcă de scutiţi la sport. Pe vremea lui Ceauşescu nu puteai să fii şmecher dacă nu făceai sport. Şi era singura chestie care te învăţa ce este competiţia”.
Şi, pentru că este perceput drept cel mai bun, bineînţeles că are şi cele mai mari preţuri de pe piaţa românească, deşi e criză. “Pentru bugete de avarie ai şi soluţii de avarie. Nu vreau să am toţi clienţii din România, dar vreau ca cei pe care-i am să plătească în mod corect ajutorul pe care-l primesc. Nu cer preţuri mari ca să ofer prostii. În principiu, da, te costă mai mult decât ai da la alte agenţii, dar vei avea o soluţie mai bună decât ţi-ar oferi altă agenţie. Cei care se duc spre preţul cel mai mic sunt savings manageri, nu brand manageri sau marketing manageri, deci îi interesează să salveze banii, pentru evaluarea lor personală de la sfârşit de an, nu să găsească soluţia cea mai bună”, spune Naumovici, care consideră că piaţa de publicitate este astăzi undeva la jumătate, faţă de 2008, din punct de vedere al bugetelor.
Despre pregătirea universitară, Bogdan Naumovici deja a demonstrat că se poate şi fără... “În principiu, nu e mare legătură între ce se învaţă la facultate şi performanţa de pe piaţa de publicitate, în primul rând pentru că sunt mulţi în publicitate care n-au făcut facultatea de profil, iar în al doilea rând, pentru că şcoala de publicitate, în marea ei majoritate e făcută de oameni care predau fără să fi făcut nimic pe piaţa reală. În schimb, sunt o grămadă de oameni buni în publicitate care n-au făcut publicitate la facultate”.
Naumovici a ajuns în publicitate dintr-o întâmplare: “Trebuia să mă angajez, la 29 de ani, pentru că rămăsesem fără bani, fără apartament, fără nimic. Un prieten m-a chemat la agenţia pe care o avea pe vremea aia, unde eram eu, el şi-o secretară. După opt luni în care nu am câştigat niciun ban, a trebuit să găsesc altceva de făcut şi-am venit la Leo Burnett, unde am dat o grămadă de teste ca să mă angajez junior copywriter. Asta era în 1997. De atunci, am rămas în acest grup. Am fost, în 2000, director de creaţie, în 2001 am devenit şi acţionar Leo Burnett, în 2005 am fost director de creaţie pe Europa Centrală şi de Est, pe 12 ţări, iar din 2006 mi-am făcut 23, agenţia mea”. Naumovici e convins că se poate face şi astăzi acelaşi lucru, pentru că “industria nu are cine ştie ce oameni buni”. “Un om nou bun s-ar vedea imediat, dacă ar intra în publicitate. Nivelul de acum nu e chiar ca în 1997, dar nici departe nu e. E suficient să faci câteva lucruri bune, într-un an sau doi, şi-ai fi imediat văzut, remarcat de toată lumea şi căutat. Chiar e uşor!”, spune managerul 23 Communication Ideas.
Totuşi, nu are o părere prea bună despre juniori, deşi a predat şi cursuri, dar crede că un om cu experienţă într-un domeniu conex ar putea face performanţă, dacă ar intra în publicitare, cunoscând piaţa.
