Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Brăila "Chirei Chiralina", oraşul-muzeu, de 630 de ani, este şi acum un evantai de străzi pietruite care duc spre bătrănul fluviu.
COSMOPOLIT - o urbe cu parfum de epoca, prins intre coperte de romane
Brăila "Chirei Chiralina", oraşul-muzeu, de 630 de ani, este şi acum un evantai de străzi pietruite care duc spre bătrănul fluviu.
"Miroase" aici a lume cosmopolită, a oraş in care mişunau de-a valma căruţe incărcate cu saci de grău, hamali cu umerii grei de atăta muncă in port şi copii care băteau mingea din cărpe pe macadam. Brăila a fost şi a rămas un oraş de poveste in primul rănd datorită Dunării şi Portului, care s-a dezvoltat aici şi a atras negustori turci, evrei, greci, ruşi, armeni, bulgari şi saşi. Nici muscalul, văntul care bate aici ca-n romanul istratian "Ciulinii Bărăganului", nu este străin de Brăila, ba chiar se simte pe malul Dunării ca la el acasă. Brăila este şi acum oraşul in care văntul suflă 200 de zile dintr-un an.
Â
PE URMELE SCRIITORULUI. Mergănd pe urmele lui Panait Istrati descoperim, pe Strada Malului, alunecănd spre fluviu, crăşma lui Kir Leonida, in care, copil fiind, scriitorul a fost ucenic. Şi acum, casa e tot crăşmă, aici se bea, se fumează, se căntă pănă tărziu in noapte. La subsol, noul proprietar, care se trage din Istrati şi poartă nume grecesc, a amenajat un colţ istratian, cum altfel?! Cu poze din 1920 şi de mai incoace, in care scriitorul apare alături de Moş Dumitru, devenit in scrierile sale Moş "Anghel".
Citește pe Antena3.ro
De la Istrati recunoaştem pipa, ochelarii, pălăria, geanta, pantofii. Lucruri care se mai păstrează şi acum in magaziile casei memoriale. Afară: străzile pavate cu piatră albastră, casele grecilor, ale evreilor, cu uşa in stradă, conacele boiereşti pe care piatra pare să dănţuiască, dar şi locul in care incepe povestea Brăilei anilor 1900. Ghid de nădejde ne-a fost conf. univ. Zamfir Bălan: "Spaţiul Grădinii publice este un fel de punct zero pentru tot ceea ce inseamnă universul in care s-a mişcat Panait Istrati. Este imposibil să mergi pe străzile vechi ale oraşului şi să nu ai sentimentul că simţi parfumul vremurilor pe care le-a descris Panait Istrati şi să nu te găndeşti că pe undeva pe aici s-au mişcat oamenii care au devenit personajele operei sale...". Se mai păstrează şi acum chioşcul fanfarei. E trist şi are vopseua scorojită. Casa in care s-a născut scriitorul, Casa Grădinarului din Gră-dina Publică, este acum intr-un proiect de renovare din fonduri europene. Casa Memorială Panait Istrati este de-a dreapta Dunării, cum priveşti spre Tulcea, aproape de docuri şi foarte aproape de casa Turinger, care a şi dat nume unui roman. Aflăm că proprietarul a renovat-o citind din Istrati.
Â
TĂLHARII. Brăila a devenit celebră şi datorită tălharilor săi, Codin şi Terente. Pe Codin, Istrati, din postura de personaj, copil, l-a cunoscut in cărciuma Anghelinei, pe Strada Carantinei, la doar căteva zeci de metri de docuri. Codin era singuratic. "O matahală de om" care căuta prietenia unui copil, deşi era spaima mahalalei. La Cărciuma Anghelinei veneau seară de seară muncitorii, hamalii din port, intre care şi Codin, să se refacă după o zi grea de muncă, de tras de saci in Portul Brăilei, "să bea un rachiu tare sau un vin indoielnic". Acum, in această clădire este o casă de rugăciuni. Doar lipovenii işi mai amintesc de acele vremuri.
Â
ACTUALITATE. Brăilenii sunt cunoscuţi drept oameni iuţi la mănie. Acum, haiducii s-au transformat in băieţi răi grupaţi in găşti de cartier, care "işi amintesc de duşmănii" după ce beau peste măsură. Brăila a rămas acelaşi tărăm mitic in care fetele cădeau adesea fulgerate de cuţitul vreunui iubit, contrabandiştii erau impuşcaţi de poteraşi pe la spate, iar in cărciumă se spuneau multe poveşti cu haiduci, pe care scriitorul le asculta cu nesaţ incă "de pe vremea cănd era ţăncul pămăntului". Doar portul a amuţit. Dar clădirile, de pe Strada Regală de exemplu, vorbesc despre acele vremuri, se ţin semeţe pe picioare, respiră Istrati, cărămidă cu cărămidă. E o lume in care şi zidurile au darul de a şopti istorii. Brăila de astăzi incă se recunoaşte in imaginile zugrăvite de autor in "Chira Chiralina". In povestire, personajul principal, Adrian, cu care Istrati se identifică, străbate Bulevardul Maicii Domnului spre Grădina Publică, se pierde printre copacii copiind de pe aleile şerpuite, ascultă fanfara din chioşcul din stănga Dunării şi pătrunde timid in lumea agitată creată de fluviu.
