Britanicii, uimiţi de modul în care un inginer român a salvat biserici din calea demolărilor lui Ceauşescu

Britanicii descoperă cu uimire modul în care românii au reuşit să-şi salveze bisericile din calea demolărilor demente ale lui Nicolae Ceauşescu.

Kit Gillet, reporter al publicaţiei The Guardian, descrie în articolul său atmosfera din România în care totul era controlat de PCR iar toate cele necesare supravieţuirii erau raţionalizate.

Jurnalistul explică publicului britanic faptul că în perioada 1982 - 1988 aproape 12 clădiri şi biserici au fost mutate sute de metri ca să dispară din ochii demolatorului Ceauşescu, care dorea să redeseneze tot centrul Capitalei României.

Ascunderea bisericilor dupa blocurile gri a insemnat solutia disperata, singura prin care puteau fi salvate. Opt biserici bucurestene au fost translate de inginerul Eugeniu Iordachescu.

Kit Gillet l-a căutrat pe inginerul Iordăchescu şi a stat de vorbă cu el ca să afle direct povestea clădirilor salvate de la megalomanicul proiect de sistematizare a Bucureştiului.

Inginerul a povestit că ideea mutării clădirilor i-a venit în timp ce se afla într-o zonă care urma să fie demolată unde a văzut o mică şi frumoasă biserică. Principiul care a dus la punerea în aplicare a ideei l-a găsit când a văzut un chelner care ducea o sumedenie de pahare pe o tavă. Eugeniu Iordachescu trebuia să găsească o modalitate de a pune pe o "tavă" clădirea pentru a o putea muta.

A fost pusă la punct şi tehnologia cu ajutorul căreia se săpa în jurul fundaţiilor care ulterior erau consolidate cu beton şi astfel clădirea putea fi translatată pe şine.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Primul monument istoric mutat a fost Schitul Maicilor. Lăcaşul de cult a fost ridicat in 1726, era un ansamblu manastiresc de o frumusete rara, cum ni se dezvaluie din fotografiile pastrate. In vara lui 1982 a fost mutata doar biserica din Strada Schitul Maicilor 23 in Strada Antim Ivireanu 49, adica 58 m si apoi alti 22. Chiliile, in stil brancovenesc, si cladirile unde functiona Institutul Biblic au fost demolate.

Schitul Maicilor

Următoare biserică ce a fost mutată a fost Mihai Vodă. Ansamblul manastiresc ctitorit de Mihai Viteazul pe cand era Ban al Craiovei, in 1589, era o emblema a orasului pe care o vedem in multe desene si harti ale vremii strajuind alaturi de Dealul Mitropoliei peisajul vechilor Bucuresti. Lucrarile de translare a bisericii Mihai-Voda si a turnului-clopotnita au fost complexe si spectaculoase. Biserica a fost translata 289 m spre est, coborata de la cota 78,35 m la 72,45 m, iar clopotnita a fost mutata pe distanta de 255,29 m si coborata aproape 5 metri. Lucrarile s-au desfasurat din toamna lui 1984 pana in primavara lui 1985. Astazi este in spatele blocurilor pe Strada Sapientei.

Biserica Mihai Voda

Adrian Iordăchescu, fiul lui Eugeniu Iordăchescu, inginer şi el, duce mai departe ştafeta preluată de la tatăl său. Acesta i-a povestit britanicului cum preoţi şi călugări care slujeau la Biserica Sfânta Vineri au murit de inimă atunci când Elena Ceauşescu a poruncit demolarea lăcaşului.

Adrian Iordăchescu a preluat şi îmbunătăţit tehnologia tatălui său şi a folosit-o la consolidarea Arcului de Triumf.

O translare la care s-a lucrat din greu, în plină iarnă, a fost aceea a Mă­năstirii Antim cu toate clădirile din incintă. Când s-a pus problema sistematizării zonei Unirii, vocea in­gi­nerului Eugeniu Iordăchescu era deja respectată, făcuse nişte lucrări de care se ţinea seama, iar regimul putea să şi le revendice drept reali­zări ale socia­lismului. Însă inginerul auzise că unii dintre muncitori ar putea încerca să-i saboteze munca, aşa că a stat pe şantier în permanenţă ca să se asigure că lucrurile vor decurge fără incidente.

"Când văd bisericile azi încă nu imi vine să cred", a mai spus Eugeniu Tiordăchescu, mândru de ceea ce el împreună cu colegii săi au reuşit să realizeze.