Bucureşti, raiul consumatorilor de droguri

Heroină, cocaină, marijuana, haşis, ecstasy, MDMA, amfetamine, LSD. Din punctul de vedere al pieţei de droguri, Bucureştiul stă foarte bine. Are caracteristicile oricărei capitale vest-europene, cu marfă de toate soiurile, pentru toate buzunarele şi, mai ales, relativ uşor de procurat. Potrivit Raportului Naţional pe Droguri 2008, numărul consumatorilor de droguri din România a ajuns la 40.000. Dintre aceştia, aproximativ 80% sunt din Bucureşti.

"Mai avem nevoie şi de iarbă"
Conform documentului, prezentat de fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), chestorul Pavel Abraham, principalul drog consumat de români este heroina, urmat de canabis. "Un studiu realizat în 2007 şi publicat în 2008, releva faptul că numărul consumatorilor de heroină, majoritatea cantonaţi în Bucureşti, a scăzut de la 24.000 în 2004 şi la 16.800 în 2007", a subliniat oficialul ANA. Mai mult, numărul consumatorilor de canabis în rândul liceenilor bucureşteni este cu peste 50% mai mare decât în restul ţării. La ora actuală, la nivel naţional există 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi în jur de o mie de persoane asistate.
Europa invadată de cocaină
Cocaina este al doilea drog cel mai răspândit în Europa, după cannabis. Este o tendinţă contrară celei din restul lumii, unde amfetaminele sunt cele mai răspândite. O parte din vină o au Spania, Marea Britanie, Italiea, Danemarca şi Irlanda, ţări în care cocaina este în mare măsură consumată. Italia a înregistrat maximul istoric al consumului de cocaină, mai ales în rândul tinerilor. Ultima frontieră a drogurilor este însă Internetul, cu peste 200 de produse vândute pe nenumărate site-uri, unde găseşti de toate, de la vechiul cannabis la drogurile mai ''trendy'', adesea definite ''naturale''. În ceea ce priveşte heroina, ea revine la modă şi aduce cu sine noi potenţiale epidemii de SIDA. Acesta este tabloul ce rezultă din cel mai recent studiu al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, publicat astăzi, la Bruxelles, şi citat de ziarul italian La Repubblica. În Europa, drogul cel mai răspândit rămân ţigările confecţionate cu droguri. 71 de milioane de adulţi au fumat o astfel de ţigară, ceea ce înseamnă 22% din populaţie. În ultima lună, au fumat 12 milioane de persoane, ceea ce înseamnă 3,5% din populaţie. În grupa de vârstă cuprinsă între 15 şi 34 de ani, consumul de cannabis este şi mai mare. Tinerii europeni care l-au consumat se cifrează la 31%, existând 3,5 milioane de adolescenţi între 15-16 ani care au încercat deja acest drog. Sunt în creştere şi ''fumătorii intenşi'' de ţigări cu droguri, mai ales în Franţa, Italia şi Spania. În ceea ce priveşte cocaina, tocmai în Italia consumul ei a fost în creştere constantă cu începere din 2004, iar anul acesta a atins maximul istoric. Astăzi, în Peninsulă 5,5% din tineri între 15-34 de ani a prizat cocaină, un procent de cinci ori mai mare decât cel din 1992 şi de trei ori mai mare decât în 2004. Consumul de cocaină este concentrat printre tineri. În Europa, în ultimul an, au prizat cocaină patru milioane de persoane, iar şapte din opt sunt adolescenţi. Este vorba de 2,3% din populaţia tânără. Dintre cei foarte tineri, din grupa de vârstă de 15-24 de ani, în medie, în ultimele 12 luni au consumat cocaină 2,6%. Fenomenul este frecvent în multe ţări din Europa de Sud, în timp ce în Nord şi în Est sunt mai răspândite ecstasy şi amfetaminele.

Epidemie de HIV în Estonia şi Letonia
Potrivit Agerpres, adevărata noutate a raportului pe 2008 al UE priveşte însă relaţia dintre droguri şi Internet, şi aici se declanşează alarma. Potrivit experţilor, site-urile din reţea specializate pe droguri au înregistrat o creştere constantă, generând un fenomen tot mai dificil de combătut. Sunt ascunse, adesea vând produse ce nu sunt încă legale şi le înlocuiesc imediat ce acestea intră pe listele negre ale poliţiei. Pe scurt, sunt în avangardă şi impun tendinţa. Majoritatea acestor site-uri îşi au sediul în Olanda şi Marea Britanie, dar şi în Austria şi Germania. Vând peste 200 de produse, care merg de la cannabis la ciuperci halucinogene, de la ecstasy la opiacee. Adesea produsele sunt numite în mod fals ''naturale'' pentru a eluda ochiul vigilent al autorităţilor. Dar noile frontiere ale drogurilor oferite pe Internet privesc şi chat-ul unde se pot povesti diferitele experienţe. Producţia mondială de heroină continuă să crească, înregistrând 733 de tone pe an. În pofida acestui fapt, nu există motive pentru a prevedea o ''epidemie'' similară celei din anii '90. Consumul este stabil, dar rămâne o problemă gravă de sănătate publică şi continuă să facă noi adepţi. A crescut totodată şi producţia de opiacee sintetice. Una din problemele majore este faptul că 40% dintre heroinomani continuă să folosească seringile, un procent care se dublează în Europa de Est. Problema răspândirii SIDA rămâne prin urmare puternică în Italia şi Spania, chiar dacă situaţia cea mai dramatică este în Estonia şi Letonia, unde în anii trecuţi, o reală epidemie de HIV a secerat toxicodependenţi, dar şi în Portugalia, unde numărul contaminărilor este în creştere dramatică. Situaţia este gravă şi în Rusia şi Ucraina. Toate acestea se răsfrâng asupra costurilor sociale. În Italia, drogurile costă statul 6,4 miliarde de euro pe an. 43% este folosit în vederea combaterii, 27% în serviciile sociale iar restul în pierderea de productivitate din partea toxicomanilor. Circa 4 miliarde sunt cheltuite în fiecare an pentru a cumpăra droguri. Pe baza acestor date se poate spune că drogurile costă în Italia 0,7% din PIB. În Europa, în perioada 2005-2006 decesele datorate drogurilor au reprezentat 3,5% din numărul total de decese printre tineri între 15-39 de ani. Dintre acestea, 70% au fost cauzate de opiacee. La baza răspândirii cocainei se află şi faptul că reţelele criminale sunt tot mai legate unele de altele, aşa cum o dovedesc şi noile rute ale traficului cu droguri.