Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din anul 1990 până în prezent, înghesuiala de pe şoselele ţării a crescut de cel puţin 20 de ori, întrucât parcul auto s-a mărit cu 580% (de la 1,5 la 8,7 milioane de vehicule), în timp ce lungimea drumurilor a crescut cu doar 18%. Dacă în urmă cu 30 de ani circulau 20 de vehicule per kilometru de drum, în 2019 au circulat 493 de vehicule per kilometru. În plus, trei sferturi din vehicule sunt, de fapt, rable cu o vechime mai mare de 12 ani şi jumătate din drumuri au durata de serviciu depăşită, necesitând reparaţii capitale, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.
Pe de-o parte, potrivit datelor privind lungimea căilor de transport, centralizate la Institutul Național de Statistică (INS), șoselele României - drumuri comunale, judeţene, naţionale, expres şi autostrăzi - însumau 86.234 de kilometri la începutul anului 2019. În 1990, această lungime era de 72.816 kilometri, ceea ce înseamnă o creştere cu 18% a infrastructurii rutiere în ultimii 30 de ani.
De cealaltă parte, potrivit datelor Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), parcul auto - de la autoturisme, motociclete și rulote până la autobuze, microbuze, camioane și tractoare - însuma 8,7 milioane de vehicule în 2019, faţă de 1,5 milioane în anul 1990.
Reiese, aşadar, o medie națională generală de 493 de vehicule per kilometru de drum în prezent, față de 20 de vehicule/kilometru în 1990.
Dar să nu uităm că, potrivit INS, jumătate (46,6%) din drumuri sunt expirate, având - în terminologia statisticienilor - „durata de serviciu depăşită”. Totodată, 9.500 de kilometri de drumuri sunt de pământ, mai puțin de 1.000 de kilometri sunt autostrăzi şi, atenţie, 15 kilometri sunt drumuri naţionale fără niciun fel de acoperământ. Iar parcul auto este şi el „obosit”, 6 milioane din cele 8,7 milioane de maşini având o vechime mai mare de 12 ani, potrivit DRPCIV.
Mari judeţe, mari aglomeraţii
Dacă aşa stau lucrurile la nivelul mediilor naţionale, sunt interesane câteva exemple şi la nivel local. Unul dintre cele mai aglomerate judeţe este Braşovul, cu 163 de vehicule per kilometru (265.734 de vehicule pe 1.631 de kilometri de drumuri). Constanţa este, de asemenea, un judeţ aglomerat, cu 132 de vehicule per kilometru, iar Clujul se remarcă în top cu 121 de vehicule per kilometru.
Bucureştiul, oraşul aproape paralizat
Dar, de departe, se remarcă înghesuiala din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde circulă aproape 800 de vehicule per kilometru. Statisticile oficiale arată un total de 1,4 milioane de vehicule înmatriculate în zona metropolitană, unde căile de transport rutier - drumuri, străzi, bulevarde etc. - însumează, potrivit INS, 898 de kilometri. Selectând doar vehiculele care în București sunt majoritare (autoturisme, autobuze, microbuze și autoutilitare), ar rezulta o anumită relaxare a cifrelor, dar tot suntem la peste 600 de autovehicule per kilometru.
Parcul de autovehicule al României a crescut anul trecut cu 6,9%, respectiv cu aproximativ 515.000 de unităţi, cea mai mare contribuţie revenind autoturismelor.
Pe fondul creşterii numărului de vehicule per kilometru, ambuteiajele sunt tot mai multe şi mai greu de descâlcit
