Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Locuitorii Capitalei ar trebui să se gândească de două ori înainte de a aruca în canalizare resturi alimentare sau materiale de construcţii. Sistemul de apă și canalizare din București are o vechime de peste 100 de ani, în unele zone, ceea ce face necesară înlocuirea conductelor, cu investiţii considerabile din partea Apa Nova - Compania de Ape București. La vechimea sistemului se adaugă neglijenţa unora dintre bucureştenii care nu înţeleg pericolul la care se expun şi, în egală măsură, îi expun pe ceilalţi, când aruncă resturi menajere de mari dimensiuni. S-a întâmplat de multe ori să fie nevoie de intervenţii după ce au fost aruncate la canal murături, animale moarte sau resturi de construcţii. Unele magazine încalcă legea, aruncând în canalele din Capitală alimentele expirate. În plus, bucureştenii ar trebui să ştie că reţeaua de canalizare preia atât apa uzată menajeră, cât şi pe cea de la ploaie, ceea ce poate crea probleme atunci când plouă torenţial, pentru că volumul de apă colectat este foarte mare.
Sistemul de canalizare din capitala României a fost astfel proiectat de la început, când oraşul nu era atât de dezvoltat ca astăzi şi nici apa rezuduală era mai puţină. Astăzi, sistemul trebuie să fie adaptat noilor probleme apărute după dezvoltarea oraşului şi creşterea numărului de utilizatori. În marile oraşe europene există două canalizări paralele pentru cele două tipuri de ape reziduale, respectiv apa menajeră şi apa de ploaie. Acestea sunt doar câteva dintre principalele probleme pe care trebuie să le rezolve eficient Apa Nova - Compania de Ape București (ANCAB), care a preluat, în anul 2000, contractul de concesiune a sistemului de alimentare cu apă și canalizare din Capitală, pentru o perioadă de 25 de ani.
ANCAB, parte a grupului francez Veolia, operează 2.507 km de conducte de apă, 2.355 km de canal și trei stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina este nouă, conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a oraşului Bucureşti, și are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 metri cubi pe zi. De asemenea, compania exploatează la Glina una dintre cele mai mari stații de epurare din Europa și a patra ca mărime din grupul Veolia, lider mondial în sectorul apei. Este o mare provocare având în vedere că Apa Nova - Compania de Ape București trebuie să livreze apă potabilă de calitate bucureştenilor, să epureze eficient apele uzate şi să evite inundaţiile în cazul ploilor torenţiale, gestionând o reţea cu multe probleme. Pe lângă vechimea ţevilor, ANCAB a moştenit şi o reţea care a fost prost întreţinută o lungă perioadă, în timpul anilor 1970 – 1990, când statul comunist dorea economii cu orice preț. Atunci, multe lucrări au fost realizate cu tehnologie și materiale improprii sau nu s-au făcut deloc lucrările care ar fi fost necesare. Un exemplu elocvent îl reprezintă caseta de sub Dâmbovița, unde nu se mai intervenise din anii 1980, astfel încât, până la curățarea finalizată de ANCAB în 2015, capacitatea de funcționare fusese redusă la 47%.
Reparaţii în maxim 24 de ore
Contractul de concesiune încheiat de Apa Nova - Compania de Ape București și Primăria Generală a Municipiului București este unul orientat spre rezultate. Cum avariile sunt inevitabile într-o rețea de asemenea amploare şi vechime, au fost stipulate termene clare, maxime, în care Compania de Ape București este obligată să rezolve problemele care apar. De exemplu, echipele trebuie să intervină în două ore, în cazul lipsei de apă, şi în 24 de ore, în cazul unei avarii cu pierdere de apă. Şi în situaţia în care o gură de scurgere sau de canal se înfundă sau se prăbuşeşte, termenul maxim pentru remedierea deficienţei este tot de 24 de ore. “ Noi trebuie să facem o mentenanţă a reţelei, astfel încât să ne asigurăm că în orice moment putem să respectăm aceste termene”, explică Alexandru Moldovan, director Departamentul Operare și Mentenanță Rețele din cadrul Apa Nova - Compania de Ape București. În plus, refacerea suprafețelor afectate de lucrările la rețelele de alimentare cu apă și de canalizare este, de asemenea, în responsabilitatea ANCAB. “Excepție fac străzile care au fost modernizate de către primării și sunt în perioada de garanție, precum și străzile pentru care primăriile au încheiat contracte de întreținere multianuală”, mai spun reprezentanţii companiei.
Program de prevenţie şi investiţie
Apa Nova - Compania de Ape București are un program de prevenţie care-i permite să menţină funcţională reţeaua şi totodată să poată interveni în timp util acolo unde apar probleme. “ Noi am făcut un program de inspecţie a reţelei de canalizare, pentru a prevedea eventualele probleme. Cel puţin o dată la cinci ani intervenim pe aceiaşi stradă. Asta înseamnă că am împărţit cei 2.355 de kilometri de reţea în cinci ani şi o dată la fiecare cinci ani inspectăm fiecare ţeavă. Zonele cunoscute a fi problematice sunt monitorizate şi inspectate mai des”, mai spune şeful Departament Operare și Mentenanță Rețele din cadrul ANCAB. Chiar dacă nu există o astfel de obligație contractuală, compania și-a asumat derularea unui program de prevenție, prin care să inspectează periodic situația infrastructurii. Mai mult, atunci când se intervine la o avarie, se modernizează, totodată, o porțiune cât mai extinsă din zona respectivă. De asemenea, se apelează la noi tehnologii nondistructive, robotizate, pentru a interveni fără a sparge carosabilul și fără a crea disconfort cetățenilor. „Una dintre cele mai mari lucrări de intervenție la sistemul de canalizare este cea de pe Șoseaua Mihai Bravu. Acolo, dacă am fi intervenit cu tehnologiile clasice, am fi paralizat una dintre principalele artere ale Capitalei, pentru o perioadă destul de lungă de timp. Folosire noilor tehnologii ne permite ca, în ciuda complexității lucrării, să reducem la minimum disconfortul cauzat bucureștenilor”, explică Alexandru Moldovan, director Departamentul Operare și Mentenanță Rețele ANCAB.
Citește pe Antena3.ro
“Dacă ar fi să o desfăşurăm, reţeaua de canalizare ar fi cât drumul de la Bucureşti la Paris, iar reţeaua de apă ar fi cât drumul de la Bucureşti la Londra. Deci, avem o reţea imensă, sub toate străzile principale, străduţe, alei. Nici nu vă puteţi imagina pe unde trece sistemul de apă şi de canalizare” Alexandru Moldovan, Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova - Compania de Ape București
25 de milioane de euro anual investeşte Apa Nova - Compania de Ape București pentru menţinerea funcţională a reţelei
Numărul de reclamaţii anuale a scăzut de la 30.000, câte erau, când Apa Nova - Compania de Ape București a preluat contractul de concesiune, la 500 pe an, acum. Şi asta în condiţiile în care oamenii au devenit tot mai conştienţi de drepturile pe care le au.
Canalizarea, groapa de gunoi a unui oraş european
Mulţi bucureşteni şi chiar unele firme care activează pe teritoriul oraşului folosesc în mod incorect, impropriu, dar mai ales periculos sistemul de canalizare, deversând deșeuri care deteriorează rețeaua și cauzează blocaje. Este vorba despre murături, animale moarte, alimente expirate deversate de unii agenţi economici sau chiar poluări cu păcură de la CET-uri. “ Încă mai avem ceva de lucru, la partea de mentalitate şi de utilizare a reţelei. Vedem canalizarea ca pe groapa de gunoi a urbei, deşi ea este destinată altui scop”, spune Alexandru Moldovan, Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova - Compania de Ape București. Acesta mai explică de ce oamenii nu trebuie să arunce în canal cârpe, gunoaie sau substanţe chimice, pentru că o mare parte a reţelei este construită din beton, material care este atacat, în timp, de anumite substanţe. “Au apărut tot felul de substanţe degresante, sunt foarte bune, pentru că spală foarte bine farfuria, dar se depun pe pereţii reţelei de canalizare şi trebuie să intervenim mai des, să o curăţăm, astfel încât să-i păstrăm randamentul pentru care a fost dimensionată”, a mai precizat oficialul Apa Nova - Compania de Ape București.
Muncitorii de la Apa Nova - Compania de Ape București scot din canalele în afară de grăsimi şi tot felul de resturi menajere, saci cu gunoi, materiale textile sau nisip şi balast. Depunerile pe pereţii reţelei sunt în special grăsimi care se curăţă cu utilaje speciale cu jeturi puternice ce le dezlipesc de pe pereţi şi le antrenează să curgă odată cu apa.
Mentenanţă cu roboţi
Reţeaua de canalizare este compusă din două părţi, una care poate fi inspecată doar cu roboţi, iar alta care este întreţinută de angajaţii ANCAB, în locurile unde ţevile au diametrul mai mare de un metru şi jumătate. Sunt, însă, numai de 265 de kiometri de canale în care pot să intre oameni şi maşini, din cei 2.355 de kilometri ai sistemului de canalizare. În rest, se lucrează numai cu roboţi şi cu alte echipamente speciale. “Pentru reţeaua cu diametrtu mai mic de un metru şi jumătate avem roboţi speciali care ne ajută să vizualizăm ce este în interiorul ţevilor, iar în porţiunile cu diametru mai mare, intrăm cu personal”, a precizat Alexandru Moldovan. Acesta a mai spus că pentru fiecare sector din Bucureşti există câte un robot şi că anual sunt inspectaţi circa 500 de kilometri cu roboţi. În plus, 700 de oameni lucrează în reţeaua de apă şi canalizare. O parte din personal face preveţie, o parte rezolvă reclamaţiile, iar altă parte face reparaţii.
De ce sunt probleme când plouă
Pe lângă faptul că este veche, reţeaua de canalizare este şi prost concepută. Prin canalele de sub Bucureşti trece atât apa uzată menajeră şi industrială, cât şi apa pluvială, adică cea de la ploaie. În restul oraşelor mari din lume, canalizarea este separată, adică există o reţea de canalizare de dimensiuni mai mici pentru populaţie şi sectorul industrial, iar alta este destinată apei de ploaie. Sistemul paralel de colectare este dimensiuni mai mari, fiind construit special pentru a prelua numai apa de ploaie. “ Pe o reţea unitară pot să apară probleme, pentru că în perioadele secetoase circulă doar apă menajeră în reţea, aceasta neavând viteza necesară pentru autospălare. Cu alte cuvinte, depunerile care se decantează pe pereţi nu sunt spălate suficient, iar atunci când vine o ploaie de intensitate mare şi durată foarte scurtă, apa nu poate fi preluată de reţea”, explică directorul Departamentului Operare și Mentenanță Rețele ANCAB. De două-trei ori pe an, după perioade foarte secetoase, reţeaua de canalizare a Capitalei nu poate să preia tot debitul de ploaie, din această cauză. Însă în cazul în care sunt ploi mai dese şi de intensitate mai mică, nu apar probleme.
Bucureştiul are apă potabilă foarte bună
Apa Nova - Compania de Ape București răspunde pentru calitatea apei furnizate prin rețeaua publică, adică până la contorul de branșament al blocului sau al casei. “Calitatea apei este controlată automat, continuu și permanent pe fluxul de producție, urmărindu-se parametri fizici, chimici, biologici și microbiologici, în 43 de puncte. Dacă apare o problemă, uzina se blochează, astfel încât nu mai iese apă care nu este bună de băut din uzinele de apă”, precizează reprezentanţii companiei. Problemele apar atunci când instalațiile interne sunt proprietatea privată a bucureștenilor, iar vechimea instalațiilor interioare și materialele din care sunt realizate influențează calitatea apei potabile. “Multe imobile din București sunt mai vechi de 30-50 de ani, instalațiile sunt cele de la construcție și au durata de viață depășită, ceea ce reprezintă o problemă de sistem. Mai mult, în perioada comunistă s-au folosit țevi din materiale care nu corespund cerințelor pentru o apă potabilă de calitate”, atrag atenţia reprezentanţii Apa Nova - Compania de Ape București. Compania vrea să deruleze un program pilot denumit „a doua ţeavă”, prin care urmăreşte să schimbe ţevile de apă în câteva blocuri, pentru a atrage atenţia asociaţiilor de locatari asupra necesitatăţii înlocuirii ţevilor vechi cu unele noi.
În rețeaua de distribuție a apei din Capitală se fac analize în 50 de locuri, stabilite de către Direcția de Sănătate Publică. Anual sunt analizaţi între 17 și 55 de parametri pentru mai mult de 5.000 de probe.
