Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Căldura nu îți afectează doar corpul. Îți afectează și starea de spirit”, a spus dr. Susan,
De ce căldura excesivă ne face atât de morocănoși și cum o putem gestiona mai bine? Cel mai bine știu experții.
Cum afectează temperaturile ridicate organismul?
„Temperaturile ridicate au efecte în cascadă asupra corpului”, a spus dr. Craig Sawchuk, psiholog la Clinica Mayo din Rochester.
Când se face cald, corpul tău se activează la maximum, lucrând din greu pentru a regla temperatura corpului, astfel încât aceasta să rămână într-un interval sigur - în general între 36,1°C și 37,2°C.
Unul dintre primele lucruri care se întâmplă este că sistemul vascular se extinde pentru a permite circulației mai rapide a sângelui în tot corpul, explică Sawchuk. Acest lucru aduce mai mult sânge mai aproape de suprafața pielii, reducând izolația și permițând disiparea căldurii din interiorul corpului. (Când este frig, se întâmplă opusul: sistemul vascular se contractă, iar sângele este mai departe de suprafața pielii, ceea ce menține o mai mare parte a căldurii interne).
Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a răci corpul, ceea ce duce la o creștere a ritmului cardiac.
Dilatarea vaselor de sânge declanșează, de asemenea, reacția la transpirație. Și, deși transpirația poate ajuta la răcire, Sawchuk avertizează că transpirația excesivă te poate face vulnerabil la deshidratare, ceea ce poate duce la crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări emoționale.
Dar nu toată lumea experimentează căldura în același mod, notează Albers. Nici nu există un consens universal cu privire la ceea ce înseamnă „fierbinte”. În general, spune ea, atunci când temperaturile urcă în jurul valorii de 80 și 90 de grade (sau 30 de grade Celsius), atunci căldura pune o presiune suplimentară asupra corpului.
Unii oameni sunt mult mai sensibili din cauza modului în care corpul lor reglează temperatura sau din cauza modului și locului în care au fost crescuți. Prin contrast, cei care au crescut în climate calde tind să fie mai bine aclimatizați și să aibă o toleranță mai mare la căldură.
Adulții mai în vârstă și copiii mai mici au dificultăți în a-și regla temperatura internă, spune Albers. În plus, unele medicamente, inclusiv antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială, pot îngreuna răcirea organismului.
„Persoanele cu afecțiuni cronice, cele însărcinate și oricine lucrează sau face exerciții în aer liber prezintă, de asemenea, un risc mai mare”, spune ea.
Unele trăsături de personalitate, cum ar fi neuroticism, par, de asemenea, să crească probabilitatea unor răspunsuri emoționale mai proaste la temperaturile ridicate, a declarat dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din Washington.
De ce temperaturile ridicate ne fac (pe unii) morocănoși?
„Disconfortul este cu siguranță o parte importantă a acestuia”, spune Meidenbauer. Este greu să fii într-o dispoziție bună când te simți ca o umflătură fierbinte și umedă. Acest disconfort este în mod inerent neplăcut, dar poate afecta și răspunsurile noastre la stimuli, deoarece răspunsul organismului la căldură - creșterea ritmului cardiac, transpirația și dificultățile de respirație - poate fi resimțit similar cu suferința emoțională.
De exemplu: dacă simți că ritmul cardiac crește și cineva spune ceva enervant, s-ar putea să consideri creșterea ritmului cardiac un semn de iritare sau furie, mai degrabă decât o modalitate prin care corpul tău face față căldurii neplăcute. „Dacă corpul tău nu ar munci din greu și ritmul cardiac ar fi mai scăzut în aceeași situație, s-ar putea să dai ochii peste cap și să ignori situația ca pe cineva nepoliticos și nu ai avea aceeași experiență de a te simți iritat”, spune ea.
Căldura poate duce, de asemenea, la un somn mai prost, ceea ce ne poate eroda și mai mult capacitatea de a tolera stresul și iritațiile, spune Sawchuk.
Cum putem gestiona mai bine temperaturile ridicate?
„A fi proactiv și conștient este esențial”, spune Meidenbauer. Fiți conștienți de cum reacționați la căldură și urmăriți condițiile meteorologice.
Alte sfaturi includ:
- Evitați cea mai fierbinte parte a zilei. Aceasta este de obicei între orele 10:00 și 18:00, așa că experții sugerează să programați activități în aer liber în afara acestor ore. Sawchuk sugerează să vă treziți mai devreme și să vă ocupați de treburi dimineața, când este mai răcoare.
- Resetați-vă sistemul nervos. „Supraîncălzirea poate face ca creierul să se simtă suprastimulat”, spune Albers. Așadar, dacă observați că deveniți anxios sau iritabil din cauza căldurii, încercați să intrați unde este un aparat de aer condiționat, să stați într-o cameră întunecată pentru câteva minute sau să vă stropiți fața cu apă rece. Dacă nu aveți aer condiționat acasă, ea sugerează să căutați spații publice precum mall-uri, biblioteci, cinematografe sau centre comunitare de răcire.
- Luați cu voi un kit de răcire. Fie că este în geantă sau în mașină, Albers sugerează să ai la îndemână câteva lucruri esențiale pentru gestionarea căldurii, cum ar fi o sticlă de apă reutilizabilă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, o cremă de protecție solară și pachete cu electroliți.
- Verifică-i pe cei din jurul tău. Dacă ești cu copii mici, adulți mai în vârstă sau alte persoane care nu își reglează temperatura la fel de bine, urmărește-i cum se simt. Dacă observi semne precum amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau confuzie, du-i într-un loc răcoros cât mai curând posibil. Albers sugerează, de asemenea, să verifici vecinii, rudele mai în vârstă și prietenii care locuiesc singuri în timpul valurilor de căldură. „Un apel telefonic sau o vizită rapidă poate face o mare diferență”, spune ea.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
