Două sute de cărţi bisericeşti la Palatul Patriarhiei,
dintre care cele mai multe sunt vechi şi rare. Printre ele, cea mai veche tipăritură
a noastră.
BOGĂŢII. Alte minunăţii expuse la Palat: Biblia lui Şerban Cantacuzino, de la a cărei tipărire se împlinesc 320 de ani, un manuscris cu litere chirilice al “Sfintei Liturghii şi a Hirotoniei” din secolul al XIV-lea, Tetravangheliarul de la Mănăstirea Humor din 1473, Liturghierul de la Iaşi din 1683, presa tipografică de la Târgovişte, dar şi ultimele ediţii ale Sfintei Scripturi, ale Liturghierului, ale altor cărţi de cult.
200. Cele două sute de cărţi sunt aşezate în aşa fel încât formează o absidă basilicală, desfăşurându-se pe cele două aripi ale sălii Europa Christiana. Părintele Florin Şerbănescu, consilier patriarhal pe probleme de patrimoniu şi cel care s-a străduit să adune toate tipăriturile la un loc, a arătat la vernisaj că aici este în esenţă toată istoria cărţii bisericeşti de pe pământ românesc.
Pentru a înţelege pe deplin însemnătatea lor, lucrările trebuie văzute în ordinea lor cronologică. Astfel, de la centru către stânga sunt ediţii ale Sfintei Scripturi, începând cu Biblia de la Bucureşti până la ultima ediţie, apoi pe aripa dreaptă, tot din centru, plecând de la Liturghierul din 1508, sunt variante în timp ale acestei cărţi de cult, până la ediţia luxoasă, reeditată anul acesta.
Macarie, primul tipograf
Călugărul Macarie a venit în Ţara Românească în vremea domnitorului Radu cel Mare (1495-1508). Domnitorul l-a adus din Muntenegru, unde tipărise importante cărţi de cult, pentru a pune bazele primei tipografii pe pământ românesc. Lucrul acesta s-a şi întâmplat, Macarie fiind primul tipograf la noi al Liturghierului (1508). A mai tipărit Octoihul (1510) şi Tetraevanghelul (1512). După 1512, în timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521) a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, cu sediul la Târgovişte.
A avut un rol important în formarea culturală şi duhovnicească a lui Neagoe Basarab.