Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Perceptia publica majoritara continua sa faca responsabila Securitatea pentru crimele din decembrie 1989, lucru explicat prin increderea ridicata pe care romanii o au in Armata, dar si prin absenta proceselor intentate cadrelor militare imediat dupa 1989, potrivit unui studiu.
Majoritatea trimiterilor in judecata s-au concentrat asupra liderilor Partidului Comunist si ai Securitatii, si abia incepand din 1997 au existat procese intentate unor ofiteri ai Armatei suspectati de crime savarsite in timpul Revolutiei din decembrie 1989, se arata intr-un sondaj al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) in colaborare cu Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei.
Cele doua institutii au realizat, in perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind perceptia romanilor asupra comunismului.
"Pentru majoritatea respondentilor procesele au contribuit cel putin partial la aflarea adevarului. Condamnarile primite de membrii Comitetului Politic Executiv al PCR si de generalii de armata Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac sunt considerate pozitive de 34 la suta si respectiv 39 la suta dintre respondenti, in timp ce doar 20 de procente le considera injuste", potrivit sondajului.
"Semnificatia evenimentelor din decembrie 1989 continua sa fie nebuloasa pentru majoritatea respondentilor. Ponderea celor care spun ca evenimentele sunt inca neclare este extrem de mare (62 la suta), lucru confirmat si de sondaje precedente, desi nu intr-o proportie covarsitoare", se arata in sondaj.
In opinia autoritor sondajului, de aici reiese un dublu esec: pe de o parte al autoritatilor si al sistemului judiciar de a infaptui actul de justitie, pe de alta parte al mediului stiintific (istorici, politologi) de a formula o naratiune istorica larg impartasita.
"Intre discursurile concurente isi pastreaza inca o influenta semnificativa versiunea fostilor comunisti convertiti in revolutionari si democrati, versiune asumata de Ion Iliescu si de reprezentantii Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989 care nu intotdeauna vadeste acuratete istoriografica", spun autorii studiului.
De asemenea, discursurile de tip conspirationist au avut un impact semnificativ. Cu toate acestea, condamnarea generalilor Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac este perceputa ca pozitiva si justa de o majoritate relativa a publicului, ceea ce confirma ca o buna parte a romanilor considera Armata - la momentul decembrie 1989 - drept o forta de represiune.
In raport cu alte sondaje se remarca o diminuare a atitudinilor nationaliste fata de minoritati si un sprijin consistent pentru restituirea proprietatilor confiscate sub regimul comunist. Infiintarea Regiunii Autonome Maghiare si suprareprezentarea minoritatilor etnice in aparatul de partid si ideologic - mai ales in primele doua decenii de regim comunist - au ramas in memoria colectiva, dar publicul de astazi nu adopta neaparat opinii xenofobe, a mai precizat IICCMER.
Totodata, autorii studiului arata ca disparitia din peisajul mediatic a serviciilor in limba romana ale unor posturi de radio occidentale a contribuit probabil la o subreprezentare in ceea ce priveste ponderea ascultatorilor de posturi de radio straine inainte de 1989.
"Aparent paradoxal este faptul ca respondentii din regiunea Sud apreciaza intr-un procentaj mai mare decat bucurestenii importanta momentului condamnarii regimului comunist. Acelasi fenomen se inregistreaza si atunci cand comparam perceptia respondentilor din mediul rural care apreciaza - 28 la suta - actul condamnarii in Parlament a comunismului, fata de numai 24 la suta, cat este procentajul in mediul urban", a precizat IICCMER.
Comparativ cu precedentul sondaj al Biroului de Cercetari Sociale, numarul celor care considera prabusirea regimului comunist drept benefica a crescut de la 40 la suta (sondaj BCS) la 44 la suta (sondaj CSOP).
Sondajul a avut ca teme principale de cercetare revolutia din decembrie 1989, consecintele instaurarii regimului comunist asupra minoritatilor etnice si religioase, restituirea proprietatilor confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio straine inainte de decembrie 1989, influenta trecutului comunist asupra societatii de astazi.
