Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul Irimie Ioan este propunerea pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a anunţat, astăzi, într-o conferinţă de presă, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.
Cine este Ioan Irimie
Ioan Irimie s-a născut la 22 iulie 1954. A absolvit Liceul Teoretic 'George Bariţiu' din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca (1978).
A fost profesor asimilat la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1992-1997), Facultatea de Drept a Universităţii 'Bogdan Vodă' Cluj-Napoca (1994-1998), Facultatea de Drept a Universităţii 'Dimitrie Cantemir' din Cluj-Napoca (2000-2002).
Ioan Irimie a lucrat la parchetele din Cluj, la Parchetul General (când a fost cooptat în echipa de procurori care au instrumentat dosarul lui Miron Cozma privind mineriada din 1990).
A fost şeful Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie din care a fost revocat în octombrie 2005 de procurorul-şef al DNA, Daniel Morar.
În anul 2006 a fost procuror pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu. Până la finele lui 2006, a rămas procuror în structura DNA, după care şi-a cerut transferul la Parchetul Curţii de Apel Cluj.
În ianuarie 2010, procurorul-şef Daniel Morar l-a rechemat la DNA, în structura Serviciului Teritorial Cluj, unde se află şi în prezent.
Ioan Irimie a instrumentat mai multe dosare importante, printre care cel al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru, dosarele 'Costeşti' şi 'Stoeneşti', care vizau evenimente petrecute în timpul mineriadelor din 1999.
A primit, prin Decret prezidenţial, Diploma 'Meritul Judiciar' Clasa a II-a (1995).
Ce spune Ioan Irimie în proiectul de management
În proiectul de management, Ioan Irimie susţine că, în realizarea obiectivelor şi în luarea deciziilor specifice înfăptuirii funcţiei manageriale, trebuie să se ţină seama de eforturile guvernamentale concentrate pe constituirea unor mecanisme eficiente de combatere a fenomenului corupţiei, pe încercarea de a îmbunătăţi practicile preventive în domeniu şi că, în continuare, corupţia este identificată ca principala problemă a societăţii româneşti, atât în cele mai recente rapoarte ale Comisiei Europene, cât şi în cercetările sociologice realizate pe publicul larg sau pe grupuri specializate.
El subliniază că pentru asigurarea continuităţii rezultatelor obţinute de DNA, astfel încât Comisia Europeană să decidă încetarea MCV, este necesar să se demonstreze şi prin activitatea DNA că în România s-a ancorat puternic un proces de reformă durabil şi ireversibil şi că intervenţia externă nu mai este necesară.
Procurorul indică drept puncte tari ale DNA stabilirea unor metodologii unitare de lucru, dotarea tehnico-materială corespunzătoare, îmbunătăţirea operativităţii de soluţionare a cauzelor penale şi valoarea profesională şi etică a procurorilor.
'DNA trebuie să devină un acuzator energic şi imparţial în urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, pentru a demonstra independenţa sistemului judiciar şi că România este un stat de drept', spune Irimie, potrivit Agerpres.
Printre punctele slabe ale DNA, Irimie semnalează deficienţa continuă în materie de resurse umane şi încărcătura mare de cauze, iar ca posibile pericole - consensul insuficient în sprijinirea luptei anticorupţie în România, ilustrat de inconsecvenţe ale Parlamentului privind ridicarea imunităţii pentru începerea anchetării unor foşti şi actuali miniştri şi instabilitate legislativă şi instituţională, scăderea voinţei politice în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, prin încercări de intimidare a DNA.
El îşi propune adoptarea unor măsuri urgente prin care să îmbunătăţească gestionarea cazurilor, precum şi accelerarea procedurilor în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, pentru a se evita tergiversarea anchetelor penale şi împlinirea prescripţiei, îmbunătăţirea rezultatelor în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă cu fondurile Uniunii Europene şi privind achiziţiile publice, anchete profesioniste şi imparţiale, înlăturarea neregulilor procedurale pentru a se evita trimiterea înapoi la DNA a dosarelor de către instanţele de judecată din cauza unor nereguli procedurale constatate în timpul investigaţiilor sau în cursul punerii sub acuzare.
De asemenea, Irimie vrea accelerarea luptei împotriva corupţiei în domeniile vulnerabile, precum asistenţa medicală, administraţia locală, administraţia fiscală şi achiziţiile publice, pe baza informaţiilor furnizate de Direcţia Generală Anticorupţie şi Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, sesizările din partea altor instituţii publice fiind practic absente, combaterea actelor de corupţie care afectează actul de justiţie.
