Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În această dimineaţă, Cristian Cioacă a avut termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) unde se judecă recursul făcut de DIICOT Braşov.
CE ESTE CONTROLUL JUDICIAR?
Controlul judiciar i-a fost impus lui Cioacă de ÎCCJ în februarie 2008, ca măsură de înlocuire a arestului preventiv în care se afla, în dosarul privind comiterea unor infracţiuni informatice. Prin control judiciar, Cioacă este obligat să respecte următoarele condiţii: să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea instanţei; să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la Poliţia Municipiului Braşov (n.r. - ulterior, prin schimbarea domiciliului, la Poliţia Municipiului Piteşti), desemnată cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme; să nu se apropie de numiţii Breazu Marius Sebastian, Niţu Marin Adrian, Niţu Emilia, Enescu Alexandra, de membrii familiilor acestora, să nu comunice cu ei, direct sau indirect.
Pe 15 iunie a.c., la solicitarea avocatei lui Cioacă, Maria Vasii, care a susţinut că, în perioada 19 - 26 iunie a.c., ea şi clientul ei trebuie să fie la Strasbourg, Curtea de Apel Braşov a admis revocarea controlului judiciar. Codul de Procedură Penală (CPP) prevede la, art. 160, indice (3) - "controlul judiciar instituit de instanţă poate fi oricând modificat sau ridicat de aceasta, în total sau în parte, pentru motive temeinice".
"CONTROLUL CÂT MANDATUL"
"Instanţa (Curtea de Apel Braşov, prin judecătoarea Alina Mandu) nu a arătat care sunt motivele temeinice", a subliniat procurorul de şedinţă la termenul din această dimineaţă, de la ÎCCJ. "În plus, s-a făcut confuzie între instituţii, iar argumentarea cererii de ridicare a controlului judiciar nu este pertinentă". Parchetul a cerut casarea hotărârii Curţii de Apel Braşov, rejudecarea cauzei şi menţinerea controlului judiciar.
În replică, avocata Maria Vasii a avut o pledoarie surprinzătoare. "Controlul judiciar durează cât mandatul de arestare preventivă", a declarat ea în faţa completului ÎCCJ. "După expirarea celor 29 de zile, controlul judiciar a rămas pe un temei nelegal", a adăugat apărătoarea, care a depus la dosar Decizia ÎCCJ nr. LXXVI (76) din 5 noiembrie 2007, decizie ce face însă referire la obligaţia de a nu părăsi ţara/localitatea.
Discursul lui Cristian Cioacă a fost cât se poate de concis: "doamna preşedintă, onorată instanţă, vă rog să respingeţi recursul DIICOT". Instanţa a rămas în pronunţare, iar verdictul va fi dat cel mai probabil astăzi.
CARE SUNT "MOTIVELE TEMEINICE"?
În tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune (art.160, indice (1) CPP). Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani (art.160, indice (2) CPP).
Conform art.160, indice (10) CPP, liberarea provizorie poate fi revocată dacă: a) se descoperă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie şi care justifică arestarea învinuitului sau inculpatului; b) învinuitul sau inculpatul nu respectă, cu rea-credinţă, obligaţiile ce-i revin potrivit art. 160 indice(2), alin. 3 si 31 si art. 160 indice (4), alin. 2 sau încearcă să zădărnicească aflarea adevarului ori săvârşeşte din nou, cu intenţie, o infracţiune pentru care este urmărit sau judecat. Revocarea liberării provizorii se dispune de instanţă, prin încheiere, cu ascultarea învinuitului sau inculpatului asistat de apărator. (...) În caz de revocare a liberării provizorii, instanţa dispune arestarea preventivă a învinuitului sau inculpatului şi emite un nou mandat de arestare". Aşadar, revocarea controlului judiciar e sinonimă cu întoarcerea în arest preventiv.
Art. 160, indice (3) din CPP prevede şi măsura de ridicare a controlului judiciar - "de către instanţă, în total sau în parte, pentru motive temeinice". Cum ar putea fi cuantificată temeinicia? La "liberarea pe cauţiune" (cealaltă variantă de liberare provizorie), se precizează: "cauţiunea garantează respectarea de către învinuit sau inculpat a obligaţiilor care îi revin în timpul liberării provizorii. (...) Cauţiunea se restituie când: a) se revocă liberarea provizorie pentru cazul prevăzut în art. 160, indice (10), alin. 1, lit. a) (n.r. - adică se revine la arestul preventiv); b) se constată de instanţă, prin încheiere, că nu mai există temeiurile care au justificat măsura arestarii preventive; c) se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal; d) se pronunţă pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării ori cu suspendarea executării sub supraveghere sau cu executarea la locul de muncă; e) se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii. (...)" (art. 160, indice (5) din CPP).
Aşadar, motivele temeinice pentru care instanţa poate dispune ridicarea controlului judiciar se regăsesc în argumentaţia de mai sus: se revine la arestul preventiv, se constată că motivele pentru care s-a dispus arestul preventiv nu mai există sau dosarul e soluţionat.
