Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Marilor Proiecte şi Compania Natională de Drumuri, ambele sub directa supraveghere a lui Dan Şova, ar trebui să fie preocupate de atragerea investitorilor străini în ţară, respectiv de construcţia de drumuri şi autostrăzi. Dacă parteneriate public - private nu avem, concesiuni nici atât, nici cu şantierele nu stăm mai bine.
Un singur lot de autostradă, repectiv Lugoj – Deva şi-a găsit constructori în acest an. Asta după ce au stat în analiză aproape un an de zile. În rest, CNADNR face ceea ce ştie mai bine - consultanţă.
Jurnalul Naţional a relatat, de altfel, modul în care Dan Şova a redeschis şi robinetul banilor pentru avocaţi. Două proceduri au fost demarcate în urma unui ordin de ministru semnat de Dan Şova, ordin care constată nevoia serviciilor de avocatură. Dacă avem milioane de euro pentru avocaţi, de ce nu am avea bani şi pentru consultanţi.
Un consultant este desemnat în cadrul oricăriei lucrări de infrastructură. Acesta este cel care ţine legătura cu Compania de Drumuri, urmăreşte lucrările şi se asigură că plata acestora se face în conformitate cu ceea ce există şi pe şantier.
De această dată, CNADNR vrea un consultant peste consultant. Mai exact, un pod de pe DN 61, peste râul Argeş, are nevoie de "servicii consultanţă pentru urmărirea comportării pe perioada de garanţie a lucrărilor executate la obiectivul de investiţii
Valoarea estimată a contractului este de 130.373 lei, fără TVA. Sursa de finanţare este bugetul de stat, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şI Investiţii Străine.
Acesta “nu cuprinde însă cot ape diverse şi neprevăzute, preţul contractului va fi ajustat nu mai devreme de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere pentru serviciile de consultanţă”, potrivit documentului postat pe site-ul CNADNR. Astfel, contractul poate fi majorat, din moment ce această prevedere este trecută negru pe alb în anunţul de participare publicat Companie.
Ce trebuie să facă noul consultant? Să preia documentele de la consultantul care a asistat la execuţia lucrării şi să inspecteze podul pe perioada de garanţie. Ori, garanţia unei lucrări de infrastuctură o asigură constructorul. În aceste condiţii, putem să ne întrebăm de ce mai plateşte Compania, din bani de la buget, un alt consultant decât cel care a asistat la lucrări şi care a fost deja plătit pentru asta? De ce este necesar un alt “consultat” care să se preocupe cu rapoarte pe un obiectiv finalizat? În aceste condiţii, deşi suma este generoasă, pretenţiile CNADNR cu privire la noul consultant sunt departe de a fi severe: un inginer rezident şi un birou în Bucureşti.
