Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fotografia a facut istorie, e timpul ca si explicatia foto sa se impuna. Si probabil ca va fi singura explicatia foto din presa lumii care va depasi in notorietate imaginea insasi.
Pe 24 martie 2012, un jandarm cu tigara in mina trage de par si urca in duba un tinar pletos, suporter al Universitatii Craiova care participa in Bucuresti la un miting de protest. Tinarul e aproape isteric, iar jandarmul, dupa cum arata imaginile, e dezgustat si plictisit.
Ieri, 2 aprilie, la Palatul Parlamentului, intr-o dezbatere despre Jandarmerie si Constitutie, a venit si justificarea oficiala: “Presupunem ca poza a fost modificata, e putin probabil ca jandarmul sa fi avut tigara in gura'. Fraza a fost rostita de catre colonelul Aurel Moise, sef al jandarmilor de la Ordine Publica, un om cu destula carte si “zimbitor pe parcursul intregii dezbateri', dupa cum a notat reporterul Gazetei, Razvan Lutac. Imediat dupa declaratia colonelului, ziaristul a remarcat risul infundat din sala inalta a Parlamentului si, mai ales, faptul ca “unii dintre cei prezenti, parlamentari sau oameni din societatea civila au evitat in acel moment contactul vizual cu jandarmul'. Cunoasteti sentimentul. E acea clipa in care n-ai puterea sa-i sustii privirea celui care are in schimb forta calma de a rosti o minciuna sau o prostie cit el de mare. Ti-e jena de jena lui. Sau nu.
“E fara logica ce spune Jandarmeria. Poza e absolut reala', a declarat pentru ziar Alexandru Solomon, fotoreporterul care a fost la miting si a pus fotografia pe fluxul Mediafax. Acestea sint faptele.
Colonelul Moise a mai facut doua declaratii. El a afirmat ca intr-o alta imagine, realizata de un fotoreporter al IntactImages, un suporter e plin de singe pe miini “pentru ca a muscat mina unui jandarm'. Mina care l-a hranit. Intrebat de ce jandarmii nu poarta ecusoane numerice de identificare, seful lor a spus ca “ar trebui sa poarte, dar unele sint prinse cu arici si cind ploua se dezlipesc'.
O institutie importanta in care contibuabilii au investit serios de aproape doua decenii, o institutie transformata intr-o colaborare strinsa cu jandarmeria franceza, aceasta institutie cindva mindra de statutul ei a ajuns sa-si explice erorile prin motivatii plasate undeva intre “Photoshop for Dummies' si scuzele unor eleve care-si smulg matricolele de pe umar, precum in piesele lui Mihail Sebastian, ca sa vada cum trece trenul prin oraselul lor de provincie.
In fond, nu e nimic de ris. Statul roman si-a diminuat abilitatea, greu construita la inceputul anilor 90 si niciodata substiantiala, de a dialoga cu propriii cetateni si de a le explica, macar de a le explica!, de ce nu le este loial. Mai mult decit atit. Anumite institutii, serviciile secrete erau deja campioane la asa ceva, dar uite ca se adauga si jadarmeria, nu doar ca nu se mai simt datoare sa motiveze cum ne folosesc banii ca sa ne protejeze sau ca sa ne bata, dupa caz, dar au ajuns sa coordoneze raportul cu tara ca pe o afacere; afaceri cu bani, afaceri cu frica sau afaceri cu libertatea noastra.
Guvernele vin si pleaca, macar ele sint compuse din oameni vizibili, care isi deconteaza electoral erorile, partidele cresc si decad, dar aceste insitutii de forta isi perpetueaza puterea pina cind ajung sa creada ca e o putere autogenerata si nu delegata si finantata de catre oameni.
Cu tigarile in gura si cu ecusoanele desprinse de ploaie, ei confirma ca 1.000 de cuvinte nu fac cit o imagine, dar nici un milion de imagini nu fac cit ideea care rezulta din explicatia sefului Jandarmilor: daca ne credeti sau nu, tot nu ne pasa. Pentru ca nu dam socoteala nimanui!
Sursa: tolo.ro
