Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conclavul la care participă cardinalii însărcinaţi cu alegerea succesorului Papei Benedict al XVI-lea după demisia acestuia, la 28 februarie, s-ar putea reuni înainte de 15 martie, a anunţat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele Federico Lombardi.
Ce spune Constituţia apostolică
Potrivit lui Lombardi, Constituţia apostolică prevede începutul Conclavului la 15-20 de zile după începerea perioadei denumite “loc vacant” (“sede vacante”, în latină). “De această dată, situaţia este un pic diferită de precedenta, Constituţia fiind gândită în cazul morţii Sfântului Părinte”, a explicat purtătorul de cuvânt, citat de AFP. Termenul era prevăzut pentru a lăsa timp cardinalilor electori (până la 80 de ani) să sosească la Vatican. “În eventualitatea în care ar sosi cu toţii, nu ar mai fi motiv de aşteptare, este deci posibil să se interpreteze Constituţia într-o manieră diferită”, a spus Lombardi. Acesta a subliniat faptul că mai mulţi cardinali au pus această problemă şi este posibil ca autorităţile vaticane să se pregătească pentru această eventualitate, de a trece la vot din prima zi de sede vacante”, adică la 1 martie. Dar purtătorul de cuvânt a subliniat că nu a fost luată nicio decizie şi că lucrările Conclavului ar putea începe la 15 martie dacă un cardinal nu poate sosi la timp.
Reuniune secretă în Capela Sixtină
Potrivit purtătorului de cuvânt, persoanele care pot da un răspuns la această chestiune sunt cardinalul camerling în timpul perioadei de “sede vacante”, actualul secretar de stat şi numărul doi al Vaticanului, Tarcisio Bertone şi decanul de vârstă al colegiului cardinalilor, Angelo Sodano.
La Conclav participă cei 117 cardinali electori care se vor reuni în cel mai mare secret în Capela Sixtină pentru a-l desemna pe noul Papă cu o majoritate de două treimi.
Laicizarea funcţiei pontificale?
Nu este clar ce urmă va lăsa Joseph Ratzinger în lumea catolică (în primul rând italiană), care l-a tratat cu mare respect, dar cu puţin entuziasm, comenează publicaţia italină La Stampa. Mai ales prin comparaţie cu predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea. Dar cum poţi să nu faci o comparaţie cu modul în care Ioan Paul al II-lea şi-a gestionat maladia terminală sacralizând-o public, în faţa ochilor lumii? Opusul lui Benedict al XVI-lea.
Joseph Ratzinger a desacralizat puţin şi laicizat funcţia pontificală. Prin decizia sa de a părăsi Scaunul pontifical spune că nu există nicio protecţie specială care să poată garanta soliditatea mintală şi psihologică a Papei, atunci când se confruntă cu bătrâneţea sau maladiile. Este o revoluţie subtilă a teologiei laice, care vine de la un om ce şi-a început Pontificatul sau sub semnul “raţionalităţii credinţei”. Gestul de luni al Papei Benedict aruncă în cele din urmă o lumină nouă asupra personalităţii sale problematice asupra căreia analişti vor trebui să revină în viitor, mai spune sursa citată.
După 28 februarie, Papa Ratzinger se va duce, pentru o perioadă de timp, la reşedinţa de vară a Suveranilor Pontifi, la Castel Gandolfo, lângă Roma, apoi se va retrage într-o mănăstire din incinta Vaticanului, a comunicat purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun.
Campania electorală, sub semnul demisiei Papei
Decizia Papei de a renunţa la Pontificat va avea şi consecinţe semnificative asupra campaniei electorale din Italia, în vederea desfăşurării alegerilor legislative din 24-25 februarie. Toate institutele de sondaje din Peninsulă sunt convinse că retragerea lui Benedict al XVI-lea va reprezenta un avantaj pentru coaliţia de centru-stânga a lui Pierluigi Bersani şi pentru cea de centru a lui Mario Monti şi un mare dezavantaj pentru coaliţia de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, scrie şi cotidianul La Repubblica.
“Campania electorală din Italia s-a terminat luni la ora locală 11: 46, când a fost difuzată vestea retragerii Papei”, a declarat Luigi Crespi, expert în sondaje electorale, care este convins că demisia lui Ratzinger reprezintă “o furtună” care s-a abătut asupra campaniei electorale şi care va modifica totul, mai ales atenţia dedicată de mass-media din peninsulă candidaţilor la funcţia de prim-ministru al Italiei. Din această cauză va avea de suferit mai ales fostul premier Silvio Berlusconi, care şi-a axat campania electorală pe numeroase interviuri la televiziune, pentru a putea recupera încrederea alegătorilor italieni. Mass-media italiene nu se vor mai ocupa de Berlusconi în următoarele două săptămâni, iar rezultatul alegerilor parlamentare devine într-adevăr imprevizibil, deoarece “nimeni nu poate analiza, la ora actuală, care va fi reacţia electoratului italian în faţa acestei situaţii fără precedent la Roma, în care, în decurs de trei luni, va fi ales un nou Guvern şi un nou premier, un nou guvernator al regiunii Lazio, un nou Suveran Pontif la Vatican şi un nou preşedinte al Republicii Italiene”, deoarece mandatul actualului şef al statului, Giorgio Napolitano, va expira în luna mai, adaugă La Repubblica.
