x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Confruntările pe bugetul Uniunii Europene nu vizează banii ci viitorul Europei

Confruntările pe bugetul Uniunii Europene nu vizează banii ci viitorul Europei

29 Oct 2012   •   13:46
Confruntările pe bugetul Uniunii Europene nu vizează banii ci viitorul Europei
Sursa foto: PHILIPPE HUGUEN/AFP

Presiunea este în creştere în negocierile pe bugetul multi-anual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Câteva guverne cu viziuni extreme, în cea mai mare parte de dreapta – de neclintit în privinţa austerităţii extreme – au luat „ostatic” Consiliul de Miniştri. Acestea nu vor accepta un buget capabil să răspundă provocărilor viitoare şi acuză Parlamentul European de cheltuieli iresponsabile în timpul crizei.

Dezbatarea însă nu este despre bani. De fapt, bugetul Uniunii Europene se prăbuşeşte în aceeaşi proporţie cu economiile statelor membre şi ajunge la doar 1% din PIB per total.    

Problema reală este una diferită. O minoritate compusă din statele bogate ale Uniunii Europene, majoritatea conduse de guverne eurosceptice, formează o alianţă pentru a diminua şi mai mult rolul Uniunii Europene prin tăierea resurselor sale bugetare.

În vremuri în care euroscepticismul, apelurile la naţionalism şi închiderea graniţelor sunt în creştere, aceste cereri necruţătoare pentru tăieri bugetare ameninţă succesul pieţelor interne, revenirea economiei şi în cele din urmă viitorul Europei.

Apelul la Uniunea Europeană să-şi reducă bugetul poate părea logic în vremuri de criză, astfel încât, Uniunea să se descurce cu aceleaşi măsuri de austeritate ca în statele membre. Realitatea însă este mult mai complexă.

Noi, social democraţii, nu credem austeritate ca soluţie unică la ieşirea din criză! Avem nevoie de o abordare echilibrată, mai ales că investiţiile s-au prăbuşit în Europa încă dinaintea crizei şi sunt acum la un nivel îngrijorător de scăzut. Astăzi nu ar mai fi existat aproape deloc investiţii publice în majoritatea ţărilor şi regiunilor Europei dacă banii Uniunii Europene nu s-ar fi îndreptat către acestea. De aceea apărăm investiţiile la nivel european pentru creştere economică şi pentru locuri de muncă, în aceeaşi linie cu politicile deja agreate de către statele membre, cum ar fi strategia UE 2020. Nu există niciun dubiu că un efort colectiv pentru ieşirea din criză este mult mai eficient decât orice politică naţională singulară.

Chiar şi prin mijloacele sale limitate, bugetul Uniunii Europene înseamnă înainte de toate solidaritate, investiţia în locuri de muncă şi creştere economică, cercetare şi inovare, infrastructură pentru a ajuta regiunile mai sărace ale Europei să recupereze decalajele existente. Fiecare euro în minus cheltuit de Uniunea Europeană înseamnă mai puţine investiţii pentru că finanţarea europeană are un efect de pârghie care antrenează alţi investitori.

Şi nu vorbim doar depre ţări ca Spania, Grecia, Bulgaria sau Italia. Sunt multe alte regiuni în statele membre mai bogate care benificiază din investiţiile Uniunii Europene, cum ar fi spre exemplu Ţara Galilor, landul german de est sau nordul Suediei.

Bugetul Uniunii Europene nu este un joc de sumă zero unde cineva trebuie să piardă pentru ca altcineva să câştige. Spre exemplu, o mare parte din fondurile investite prin politica de coeziune a Uniunii Europene se întoarce către sectoarele de prelucrare, construcţie sau consultanţă în statele mai bogate. Aşadar, toată lumea are de câştigat de pe urma bugetului Uniunii Europene. Dar dacă acesta este diminuat, cei mai săraci vor avea cel mai mult de suferit.

În termeni simpli, bugetul Uniunii este un instrument de investiţii pentru sprijinirea dezvoltării pe termen lung şi a cooperării strategice în Europa, cel mai adesea cu o perspectivă planificată de până la 7 ani. În acelaşi timp, bugetul nu poate suporta un deficit şi nu poate duce la datorii. De fapt, 94% din bugetul Uniunii Europene este investit în statele membre pentru a crea valoare adăugată europeană sau pentru a asigura faptul că Uniunea Europeană vorbeşte pe o singură voce la nivel mondial.

Prin Tratatul de la Lisabona, statele membre au conferit Uniunii Europene noi sarcini. Acestea includ generarea creşterii economice şi a locurilor de muncă prin obiectivele impuse de strategia UE 2020, stabilirea unor autorităţi de supraveghere financiară, responsabilităţi legate de energie şi impact climatic, controlul graniţelor şi migraţie, consolidarea rolului Uniunii la nivel mondial şi atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Cel mai recent, în timpul summit-ului din luna iunie, şefii de state au adoptat un „pact de creştere”, care, printre alte lucruri, înseamnă folosirea a 55 de miliarde de euro pentru sprijinul IMM-urilor şi combaterea şomajului în rândul tinerilor. Nu poţi lua asemenea decizii iar apoi să afirmi că „nu vei plăti”!

Uniunea Europeană ar trebui bineînţeles să fie prudentă când vine vorba de cheltuieli suplimentare iar eficienţa şi calitatea cheltuielilor trebuie crescută. Dar aşa cum ne-am propus, acestea sunt motive îndeajuns de puternice pentru a respinge argumentele puţinelor guverne conservatoare din statele membre mai bogate. Mai multă austeritate prin tăieri din bugetul UE nu vor rezolva criza. Dacă nu investim, atunci toată lumea va avea de pierdut, fie ei bogaţi sau săraci.

Hannes Swoboda   
Preşedintele Grupului Progresiv a Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European

Ivailo Kalfin   
Vice-preşedinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European şi co-raportor pentru viitorul Cadru Financiar  Multianual

Victor Boştinaru   
Raportor al Parlamentului European pentru Fondul de Coeziune

Göran Färm
Coordonatorul Grupului S&D în Comisia pentru bugete a Parlamentului European

×
Subiecte în articol: uniunea europeana europa bani buget