Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia Curţii Constituţionale a României prin care hotărârile plenului Senatului de validare a noilor membri au fost declarate neconstituţionale a iscat reacţii critice nu doar din zona politicienilor, ci şi din sânul magistraturii. Pe de altă parte, petiţia formulată de cei trei membri CSM aflaţi la al doilea mandat - Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea - către Senat (trimisă înainte de publicarea motivării deciziilor CCR) prin care au cerut amânarea validării până când instanţele de judecată vor da verdictul definitiv în procesele în care candidaturile lor au fost contestate, a generat o replică acidă din partea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu.
În conferinţă de presă, acesta a susţinut azi că petiţia celor trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională a României (CCR) încearcă să creeze o nouă situaţie de blocaj, prin ignorarea obligativităţii deciziilor CCR. Ministrul Predoiu a opinat că petiţia încalcă
obligaţia de rezervă impusă oricărui magistrat, în raport de decizia clară a CCR. Oficialul a precizat că cei trei magistraţi ar fi trebuit să facă "pasul înapoi” care "nu ar însemna altceva decât abandonarea unei lupte care s-a încheiat prin decizia CC şi continuarea activităţii militante a celor trei pentru binele Justiţiei din orice altă postură decât aceea de membri ai CSM”.
"Este o petiţie care, ţinând cont de întregul context, în primul rând de concluzia Curţii Constituţionale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat şi face deservicii întregului sistem judiciar, a spus Predoiu.
"Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portiţe procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin decizia CC, creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăşi această situaţie delicată. Conduita firească, elegantă şi morală în împrejurările date ar fi, în opinia noastră, pasul înapoi pe care cei trei să îl facă pentru a permite CSM să îşi consolideze credibilitatea şi să reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasă, altruistă şi o recunoaştere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit căreia ?hotărîrile se execută, nu se discută?, principiu susţinut vehement de doamna judecător Bărbulescu în timpul mandatului de preşedinte CSM. (...) Modul în care cei trei se agaţă prin această petiţie de o poziţie pe care au pierdut-o, le pune la îndoială buna credinţă şi ar putea afecta direct interesele României prin eventuala prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justiţie. Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar şi a raportului de ţară, pentru interese personale”, a afirmat ministrul Justiţiei. Predoiu le-a mulţumit celor trei pentru "activitatea substanţială depusă pentru închegarea” CSM, dar tot în interesul acestei instituţii el le-a cerut colegial "să dea dovadă de chibzuinţă şi să sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar”.
De cealaltă parte, magistratul Dan Lupaşcu, cel care a iniţiat demersul de petiţie, acceptat şi de ceilalţi doi colegi, reaminteşte printr-o declaraţie acordată Mediafax că a fost ales pentru un nou mandat în CSM de peste 460 de judecători cu rang de curte de apel şi că "nu există nici un element de natură cât să fie suspectat că ar avea vreo legătură cu sfera politică”. El a precizat că a acţionat doar ca magistrat echidistant şi independent. Prin petiţie n-a cerut preşedintelui Senatului nici o favoare, ci a solicitat
discutarea în plenul Senatului a chestiunii expuse, iar modul de adresare este o formalitate instituţională.
Ministrul Justiţiei versus AMR
Comentând decizia CCR, ministrul Predoiu a apreciat că instanţa constituţională a clarificat fără echivoc nelegalitatea candidaturilor celor trei magistraţi. Demnitarul a afirmat că decizia CCR are meritul "de a fi purgat procesul electiv pentru CSM de un viciu care ar fi afectat credibilitatea CSM în procesul de conducere a Justiţiei şi de desăvârşire a reformelor”.
Predoiu a subliniat, totodată, că CSM este departe de a fi în situaţia unui "vid constituţional”. "Analiza Ministerului Justiţiei privind situaţia prezentă, după decizia CCR indică următoarele concluzii principale: Consiliul Superior al Magistraturii îşi păstrează şi continuă fiinţa juridică. Decizile date până acum de CSM rămân valabile pentru că decizia CCR produce efecte numai pentru viitor. CSM urmează să reintre în capacitatea de exerciţiu şi funcţionalitate deplină după validarea de către Senat a celorlalte opt candidaturi legale. CSM se află într-o postură sui generis, neprevăzută expres de lege, dar care este departe de a fi un <>. Ceea ce trebuie făcut cu urgenţă, este validarea Senatului, adică respectarea deciziei CCR.(...) În concluzie, este esenţial ca la nivelul Senatului să se acţioneze în spiritul cooperării şi al echilibrului între puteri, astfel încât să se permită CSM să îşi continue activitatea după încheierea procedurii stabilite de către decizia CC”, a declarat ministrul Justiţiei.
De cealaltă parte, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) consideră că, judecând persoane fizice sub aspectul legalităţii candidaturii, deciziile CCR privind candidaturile pentru CSM sunt în afara competenţelor acesteia şi nu produc efecte juridice obligatorii, având caracterul unor hotărâri civile. AMR atrage atenţia că, prin deciziile CCR 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, ale căror motivări au fost publicate joi, 3 februarie 2011, CCR trece pragul competenţelor sale, aducând o atingere gravă înseşi supremaţiei Constituţiei pe care trebuie să o garanteze şi subminând grav principiul separaţiei puterilor în stat. Pe scurt AMR susţine că prin art. 27 alin 1 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR (cel care dă competenţa de a face controlul constituţionalităţii şi asupra hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului) s-a adăugat la Constituţie, fapt nepermis, singura modalitate prin care se poate adăuga la textul Legii Fundamentale fiind revizuirea Constituţiei. AMR, ca şi cei trei magistraţi ai CCR care au avut opinie separată, consideră că nu pot fi atacate la CCR decât actele cu caracter normativ emise de Parlament, nu şi cele individuale, cum este cazul celor două hotărâri ale Plenului Senatului asupra cărora s-a pronunţat Curtea.
"O interpretare contrară ar fi de natură a pune Curtea Constituţională, un organism jurisdicţional constituţional, numit politic, în poziţia de a exercita un supracontrol asupra tuturor hotărârilor Parlamentului, ceea ce, în condiţiile democraţiei constituţionale şi a organizării statului în baza principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, este inadmisibil.”, comunică AMR.
Asociaţia mai aminteşte că, aşa cum stabileşte şi Constituţia, controlul legalităţii este exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Or, CCR nu a examinat niciun moment constituţionalitatea celor două hotărâri ale Senatului, ci doar legalitatea unor candidaturi individuale, pronunţându-se în locul instanţei aparţinând puterii judecătoreşti şi extinzându-şi competenţa în afara legii, susţine AMR. "Considerăm totodată că, substituindu-se instanţei de drept comun, CCR a abandonat şi principii elementare de drept, consacrate de Constituţie şi de reglementările internaţionale, ca dreptul la apărare şi contradictorialitatea procesului, iar acest fapt este cu atât mai grav cu cât CCR se antepronunţă, în cuprinsul deciziilor sale, cu privire la fondul unor litigii aflate în acest moment pe rolul instanţelor de drept comun”, arată AMR. Totodată, AMR constată că deciziile pronunţate de CCR obligă Senatul să reia procedurile de validare a membrilor CSM şi să încalce, la rândul său, prevederile legii (art. 18 alin.4 din Legea 317/2004), validând individual membrii Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri aşa cum cere în mod expres norma legală.
