Copşa Mică, in afara legii

 Opriţi genocidul!

"Lăsaţi-ne să ne otrăvim in continuare, vă rugăm, mai daţi-ne o păsuire, lăsaţi-ne să ne intoxicăm copiii cu bioxid de sulf, cu acid sulfuric, cu plumb, zinc, cadmiu, lăsaţi-ne să ne ucidem animalele, să ne distrugem recoltele, vă rugăm, daţi-ne această posibilitate!" Aşa putem presupune că "au negociat" reprezentanţii noştri la Comisia Europeană obligaţiile Romăniei cu privire la condiţiile de mediu de la Copşa Mică, astfel incăt zona a rămas şi azi cea mai poluată din Europa.


Mai ales in aceste zile de toamnă umede şi ceţoase, cănd plafonul de nori este foarte jos, aerul in zona oraşului Copşa Mică devine irespirabil, din cauza noxelor evacuate in atmosferă de fabrica de metale neferoase Sometra. In astfel de zile, oraşul este pustiu, oamenii se retrag in casele lor. Dar şi aici, perfidul bioxid de sulf (SO2), pulberile fine de plumb, zinc şi cadmiu pătrund oricăt de etanşe ar fi uşile şi ferestrele.


"SINDROMUL COPŞA MICÃ...". Studiile efectuate in ultimii ani, dar dosite de autorităţi, arată că starea de sănătate a oamenilor, indeosebi a copiilor din zonă, prezintă o serie de caracteristici care au condus la definirea unui "sindrom Copşa Mică". Acesta se manifestă prin "metaluria şi metalemia crescute, anemii, intărzieri de creştere şi osificare, dezvoltare staturo-ponderală mai redusă, scăderea dezvoltării neuropsihice". De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Publică din Cluj-Napoca, la copiii din zonă valorile plumbemiei şi cadmiemiei sunt deosebit de ridicate. Concluziile acestui studiu amplu au indicat că "3/4 din totalul lotului de copii investigaţi au valori ale hemoglobinei sub valoarea normală, de 12,9 g/100 ml, iar 68,09% dintre copii au avut valori ale hematocritului sub valoarea normală, de 4,7 ml/mc. Dintre copiii investigaţi s-a constatat că la Copşa Mică 78,72% au anemie, proporţia ajungănd la 88,23% in Axente Sever, comuna invecinată". Un adevărat genocid. Sunt afectate, de asemenea, animalele, in mod deosebit caii, care mor pe capete, dar şi culturile din zonă, cu deosebire fructele şi legumele.


INVESTIŢII RÃ...MASE PE HÃ...RTIE. Deşi atunci cănd au cumpărat societatea Sometra Copşa Mică, in anul 1998, grecii de la Mytilineos Holding s-au obligat, prin contract, să investească in instalaţii moderne, menite să conducă la reducerea progresivă a emisiilor de pulberi cu conţinut de metale grele - zinc, plumb, cadmiu, precum şi a celor de bioxid de sulf (SO2) pănă la incadrarea in normele internaţionale, nici pănă azi aceştia nu şi-au respectat angajamentele. Concret, prin contract, Mytilineos s-a angajat să investească 15.497.000 USD eşalonat pe o perioadă de cinci ani (1999-2003). Investiţiile pentru fabrica de acid sulfuric (in care urmau să fie colectate şi valorificate noxele, care acum se aruncă in atmosferă - n.r.) insumau 3 milioane USD, termenul de realizare a obiectivului fiind 31 decembrie 2000. Un alt obiectiv consta in "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament". Valoarea acestei investiţii se ridica la 1,2 milioane USD, iar termenul de realizare era data de 31 decembrie 2003.


UN DOSAR PIERDUT. Pentru nerealizarea angajamentului investiţional asumat, Mytilineos Holding a fost notificat de AVAS pentru plata unor penalităţi in cuantum de 30% din suma neinvestită la sfărşitul fiecărui an, in valoare totală de 17.241.300 USD. (In paranteză fie spus, practic, AVAS ar fi trebuit să rezilieze contractul de privatizare şi să caute un alt cumpărător, serios - n.r.) Cumpărătorul nu a plătit nici penalităţile. Ca urmare, AVAS a iniţiat o acţiune pentru obligarea acestuia la plată, acţiune care face obiectul dosarului nr. UNC 68/AVH aflat pe rolul Tribunalului Arbitral. Dosarul zace la această instanţă de ani intregi, fără a fi soluţionat. Grecii ştiu de ce...


IN ILEGALITATE. In momentul de faţă, societatea din Copşa Mică funcţionează ilegal, situaţie tolerată de autorităţi. Practic, Sometra ar fi trebuit inchisă de mai multe ori, ultima oară la inceputul acestui an. Aşa cum arătam, două dintre cele mai importante obligaţii de mediu, asumate chiar prin contractul de privatizare - fabrica de acid sulfuric şi halda ecologică de depozitare a zgurei de furnal - , nu au fost indeplinite. Potrivit contractului semnat in 1998, grecii erau obligaţi să termine aceste investiţii la sfărşitul anului 2000, respectiv 2003. Autorităţile romăne i-au tot păsuit pe greci şi i-au convins şi pe cei de la Comisia Europeană să tot amăne termenele. Astfel, prima investiţie a fost amănată pănă la finele anului 2014 (bine că nu "pănă la calendele greceşti" - n.r.), iar cea de-a doua, pănă la sfărşitul anului 2006. Numai că, in februarie 2007, Sometra declara că nu a reuşit indeplinirea obligaţiei privind halda de zgură din cauza unor intărzieri in realizarea... documentaţiei.


ALTE TERGIVERSÃ...RI. In februarie a.c., Agenţia Regională de Protecţie a Mediului (ARPM) Sibiu a inchis ochii incă o dată (pentru a căta oară? - n.r.) in faţa dispreţului Sometra faţă de obligaţiile sale şi a acceptat o "soluţie de compromis", care nu a mai fost negociată, ci vărătă pe găt reprezentanţilor Comisiei Europene de fostul ministru al Mediului Sulfina Barbu. Astfel, Sometra a anunţat cu tam-tam incheierea unui contract cu o societate din Turda care prelua zgura şi o transporta in judeţul Cluj. Oficialităţile treceau cu vederea responsabilitatea pe care şi-o asumase Sometra, care era aceea de a construi o nouă haldă, nu de a scăpa de zgură prin orice mijloace.

O investigaţie a Jurnalului Naţional a demonstrat că, in ciuda asigurărilor oficiale, nici măcar această "soluţie de compromis" nu funcţiona in mod real: astfel, societatea Tudor Construct, care, potrivit unor declaraţii, ar fi dus zgura pe şantierul Bechtel, al Autostrăzii Transilvania, nu a preluat cea mai mare parte din cantitatea de zgură care făcea obiectul contractului.

Din cauza unor divergenţe financiare, dar şi ca urmare a autosesizării autorităţilor clujene, care au descoperit că zgura nu este una chiar atăt de inofensivă cum se grăbeau să ne asigure reprezentanţii ARPM Sibiu, 10.000 de tone de zgură nu au părăsit niciodată curtea fabricii.


MANEVRE. La sesizarea noastră, ARPM Sibiu s-a făcut incă o dată că munceşte şi a notificat Sometra in vederea inchiderii, lăsănd insă un termen de două săptămăni societăţii pentru "remedierea situaţiei". La expirarea acestui termen, şi anume, la 1 august 2007, ARPM ne-a inştiinţat că halda a fost terminată. După insistenţele noastre, directorul ARPM, Dumitru Ungureanu, a recunoscut insă că respectiva haldă "nu este incă autorizată". Trebuie spus că reprezentanţii Sometra au refuzat pe parcursul mai multor luni la rănd dialogul cu reporterii noştri, deşi una din clauzele din autorizaţia de mediu este tocmai aceea de a oferi transparenţă totală cu privire la orice aspect de această natură.

Nici acum, la două luni de cănd a expirat ultimul avertisment (teoretic) pe care l-ar fi putut primi Sometra pentru nerespectarea acestei condiţii pentru funcţionare, halda ecologică nu a fost autorizată! Sometra "produce" in momentul de faţă o cantitate de 140 de tone de zgură in fiecare zi, pe care o depozitează ilegal.


NESIMŢIRE. Un important "argument" folosit de reprezentanţii patronatului grec de la Sometra a fost acela al lipsei fondurilor pentru investiţii. Adevărul este insă altul. Pe plan mondial, din 1998, anul in care Mytilineos Holding a cumpărat Sometra şi s-a angajat la aceste investiţii, şi pănă azi, preţul metalelor neferoase - plumb, zinc etc. (principala marfă pe care o comercializează această intreprindere) a crescut la bursă de aproape zece ori. Se poate presupune că in lipsa unor cheltuieli suplimentare profitul societăţii a crescut şi el, in mod proporţional. O dovadă in plus insă că nu lipsa banilor, ci a obrazului, este motivul pentru care Mytilineos Holding nu işi respectă obligaţiile o găsim in evidenţele Ministerului de Finanţe: la sfărşitul lunii octombrie a.c., Sometra avea o datorie de 575.000 de euro, culmea!, la bugetul asigurărilor de sănătate.

Privatizare dubioasă

Privatizarea societăţii Sometra in vara anului 1998 a fost una cu căntec. Practic, FPS (azi, AVAS) a ales oferta grupului Mytilineos, deşi un alt participant, SC Metanef, prezentase o ofertă net superioară. Astfel, pentru pachetul de acţiuni Metanef a oferit 7 milioane de dolari, faţă de 4 milioane căt a oferit Mytilineos. De asemenea, Metanef a ofertat pentru investiţii 17,3 milioane de dolari, in timp ce Mytilineos doar 15,5 milioane. Şi totuşi, FPS a dat căştig de cauză grecilor. Care greci, aşa cum s-a văzut ulterior, nu au investit un dolar din milioanele promise. De notat că Metanef, care investise deja in Sometra circa 6 milioane de dolari (ceea ce ar fi trebuit să constituie un avantaj la privatizare - n.r.), a contestat licitaţia, ba mai mult, a semnalat Corpul de Control al Guvernului, Parlamentul şi chiar Parchetul, dar toate demersurile sale au rămas fără nici un rezultat.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat