Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cărări însângerate. Hoarde de câini vagabonzi ce caută resturi de organe. Puradei aproape dezbrăcaţi. Adulţi chercheliţi. Ţigănci frumoase, gătite cu haine noi. Copii cu computere, jucării sofisticate. Cadouri simandicoase. Cristale Zvarowsky. Case spoite în aur. Limuzine de ultimul tip. Mobilier scump în care tronează luxul şi kitschul. Şi peste toate acestea, mare petrecere. Ţiganii petrec de sărbători din Ajun şi până după Revelion. O ţin întruna, tot aşa, într-o petrecere, mai ceva ca la nuntă. La Zanea, o localitate de lângă Iaşi, cu populaţie preponderant romă, mâncarea de Crăciun e cel mai important lucru. E un belşug de nedescris pe mesele ţiganilor. Dimineaţa, romii băştinaşi ar merge şi ei la biserică dar din păcate nu au în sat. Astfel încât nu le rămâne decât să benchetuiască alături de familiile numeroase. Familii întregi se adună la una din gospodăriile rudelor şi se îndestulează cu de-ale gurii. Evident, tradiţionale sunt preparatele din carne de porc, însă acestea sunt acompaniate cu litri de ţuică fiartă, vin, bere. Întru îndestularea familiei, în gospodăria lui Dragoş Stănescu, din satul Zanea, comuna Ciurea, care are trei fii şi 20 de nepoţi, s-au tăiat cinci porci. E destul de frumos cum petrec rromii Crăciunul! Acasă, gătiţi de sărbătoare, primesc cetele de colindători venite cu capra, ursul. În timp ce stau la mesele îmbelşugate. „Am tăiat cinci porci. Şi la noi se stă până aproape după Revelion. Când se face o petrecere, când se face ceva, toţi vin la o masă, le pregătim din timp, tăiem felii din bucate. În prealabil le ţinem la afumat o săptămănă, două, după cum iese afumătura. Sunt numai bune de Anul Nou. Bine, cu sărătura, piper, ardei iuţii”. Însă ţiganii nu se mulţumesc cu ce taie, cumpără şi carne de la magazine. „Cumpărăm carne, mezel, ce este, sunt de toate la noi. Carnea cu tot cu cea de la porcii noştri o punem la sărat, o topim, o punem la butoaie”. Soţia lui Dragoş Stănescu povesteşte cum a fost în prima zi de Crăciun. „Foarte frumos a fost, am tăiat porcii, am preparat tobă, cum se face la noi, la legea noastră, am făcut cârnaţi, ne-am pregătit ca pentru iarnă. Am făcut sărmăluţe, am făcut de toate pentru Crăciun, să fie lumea îndestulată. În tradiţia noastră ţigănească se spune goi şi rânză - toba ţigănească. La salam se spune goi”, a spus Silvia Stănescu. Masa din familie a fost una împărătească, ca una de nuntă. „Am 20 de nepoţi, trei copii, la băieţii ăştia am surori, fraţi, suntem vreo 70 de nepoţi la surori, la fraţi, tatăl meu, bătrănul, are 91 de ani, şi mama a murit, Dumnezeu s-o ierte. Acum, de sărbători, mergem cu tradiţia noastră din strămoşi, tăiem toba de Crăciun, pomana porcului, cu usturoi, cu carne, cu măruntaie de la porc, şi facem tochitură şi ne strângem acolo, cu ţuică fiartă, pălincă, vin şi mâncăm, bem, ne distrăm”, a spus Dragos Stănescu, reprezentantul comunităţii din Zanea. Tot la fel vor petrece ţiganii şi Revelionul. În aceeaşi încăpere. Zeci de membri ai familiei, pentru că lui Dragoş Stănescu i se vor alătura din nou fraţii si surorile şi vor petrece împreună. „De Anul nou, facem Revelionul aici, la masă, ne strângem, adunăm neamurile şi facem Revelionul aici, împreuna”, a mai spus Dragoş Stănescu.
Cadouri scumpe pentru cei mici
Pentru cei mici, bradul a fost plin de daruri. Au primit jucării, dulciuri, haine, până şi bijuterii sau computere. Adulţii în schimb au rămas cu dorinţe neîndeplinite. În primul rând acelea de a avea drum şi apă potabilă. Romii au arătat acum de sărbători tuturor celor ce doreau: uliţele acoperite de noroi şi peturile umplute cu apă tocmai dintr-o baltă din marginea satului. Pentru că nu au apă potabilă, canalizare şi tot ce trebuie unui trai civilizat. „A rămas aici drumul ăsta, ca în junglă a rămas. Primarul nu ne-a făcut nimic la drum, n-a pus piatra, n-a pus nisip, beton, nimic, intră noroiul în casă. Nu ne-a băgat în seamă până acum. E glod peste tot. Pleacă copiii la şcoală, se descalţa la şcoală. Şi vin încărcaţI de noroi. Ca în grajdurile cu vaci a rămas, intră toate noroaiele pe faianţă în casă. Merg copiii la şcoala murdari, fără nimica. E frumos aşa? Când e zăpadă mare, nu pot să intre maşinile, nimic. S-a făcut în toate satele, n-am cerut bani de la ei, noi eram cu aurul nostru, moştenirea pe care ne-a dat-o domnul Iliescu. Şi cu asta trăiesc ţiganii. Cu asta fac casele, cu asta au cumpărat maşini, nu mergem la furat…Din păcate, nu intră pompierii aici, nu intră salvarea, când e glod, când e ploaie, când e ceva”, a spus Damian Stănescu. La întrebarea reporterului: ce se fac când un om se îmbolnăveşte, ei răspund: „Unii mor, alţii trăiesc. Cum dă Dumnezeu. E ca în junglă aici”.
„Să ne facă Iohannis tot ce nu avem, aşa cum ne-a promis!”
În satul Zanea, din comuna ieşeană Ciurea trăiesc mai bine de 3.000 de locuitori. Ei sunt de părere că au şi ei dreptul la condiţii europene de trai şi că au nevoie de ajutor fiindcă nu îi dă avuţia pe dinafară. Toate bunurile pe care le-au achiziţionat spun că provin de la cocoşeii de aur returnaţi după Revoluţie. Acum îşi pun speranţa în noul preşedinte. „De la noul preşedinte aşteptăm şi noi noutăţi, să avem drumurile făcute, să avem şi noi bisericile noastre, şcolile noastre, doctorii noştri, să avem miliţienii noştri, profesorii noştri, vrem să fim şi noi disciplinaţi şi civilizaţi în această Românie. Când mergem la un spital, zic: ţigani, şi ne dau afară. Când mergem la o biserica ne dau afară. Când mergem la o şcoala, zice ca e închisa şcoala, biserica e cu poartă. Vrem să avem şi noi toate ale noastre în tradiţia creştin-ortodoxă”, a mai spus Dragos Stanescu.
